de Ştefania Băcanu şi Daniel Şuta

Îmbrăţişările sunt mai mult decât o conexiune sau o legătură intimă. Ele reprezintă o nevoie vitală care, dacă nu este satisfăcută, produce dezechilibre mari la nivel mental, iar corpul fizic, în timp, devine mult mai vulnerabil în faţa bolilor. În plus, o simplă îmbrăţişare poate spune multe despre tine sau despre celălalt. Psihologul Andra Tănăsescu (medalion) ne-a vorbit despre importanţa strângerii în braţe, despre nevoia pe care o avem cu toţii şi despre efectele pe care le produce lipsa ei.

„Prezenţa lor creşte gradul de intimitate între oameni”

- Ce reprezintă îmbrățișările pentru sănătatea noastră mentală?

- Cum mâncarea este hrană, combustibil pentru corp, putem privi îmbrățișările ca hrană pentru suflet, minte și corp. Îmbrățișările sunt primul gest prin care ne apropiem de mamă, imediat după naștere. Pe măsură ce creștem, experiența îmbrățișărilor primite rămâne întipărită în sistemul nostru, cu fiecare îmbrățișare nouă se declanșează același proces la nivel neuronal - o explozie de chimicale, de hormoni, care ne produce o stare de relaxare, bucurie, detașare și încredere.

- De ce avem nevoie de ele?

- Când suntem bolnavi luăm medicamente. Când sufletul și inima suferă, cel mai bun tratament sunt îmbrățișările. Pentru că au un efect atât de puternic în ceea ce privește reacțiile la nivelul corpului fizic, nevoia apare pentru a ne îmbunătăți semnificativ starea de spirit. Secretându-se „hormonii fericirii”, serotonina, oxitocina, dopamina şi endorfinele, corpul nostru poate intra într-o stare de relaxare și eliberare de dureri, atât fizice, cât și emoționale. În plus, îmbrățișările cresc gradul de încredere și de intimitate între oameni, făcând posibilă dezvoltarea unor relații armonioase în care ne simțim acceptați, susținuți, înțeleși și iubiți.

„Ne creăm singuri convingerea că nu suntem demni de iubire”

- Ce simțim când suntem îmbrățișați?

- Teoretic, toți putem simți iubire, căldură, bucurie, detașare sau relaxare. Practic, fiecare experimentează diferit o îmbrățișare. În acest caz, intervine experiența fiecăruia dintre noi în ceea ce privește modul în care am trăit și de ce fel de îmbrățișări am primit în trecut. Pentru unii ar putea fi ceva foarte incomod sau intruziv și care le poate aduce o stare de neliniște. Alții pot simți o dizolvare a tuturor grijilor, fricilor şi tensiunilor, și iubire față de persoana respectivă.

- Cum ne afectează lipsa lor?

- Lipsa îmbrățișărilor poate să producă foarte mult dezechilibru din punct de vedere emoțional pentru că, la un nivel subtil, subconștient, asociem lipsa îmbrățișărilor cu lipsa valorii de sine, lucru care ne scade încrederea în noi înșine, ne poate face să ne izolăm și să evităm contactul cu ceilalți, poate provoca anxietatea socială și, automat, poate duce către depresie. Cu cât simțim mai acut lipsa îmbrățișărilor, cu atât este posibil să ne creăm singuri convingerea că nu suntem demni de iubire, că nu merităm să primim iubire. Și astfel putem să trăim cu sentimentul foarte puternic de singurătate, fără a mai avea dorința de a ne deschide din punct de vedere emoțional. Pe termen lung, dacă rămânem cu astfel de convingeri, trecem corpul nostru într-o stare de alertă, care va declanșa secreția hormonilor stresului - adrenalina, norepinefrina și cortizolul. Pe termen și mai lung, asta poate duce inclusiv la îmbolnăvirea în planul fizic.

„Când suntem trişti, intrăm într-o stare de alertă”

- Ce pierdem atunci când nu mai simțim „căldura” celor apropiați?

- Îmbrățișările sunt limbajul universal al iubirii și indiferent că vorbim la propriu aceeași limbă sau nu, cu toții înțelegem ce vrea să ne transmită celălalt din modul în care ne strânge în braţe. Acest act cultivă vulnerabilitatea într-o relație, lucru care este esențial pentru crearea intimității în orice fel de conexiune interumană, de care avem nevoie ca să ne simțim apropiați unii de ceilalți, să simțim că aparținem unui colectiv în care suntem acceptați și iubiți. Respingerea îmbrățișărilor sau negarea acestora, refuzul de a oferi îmbrățișare, se poate traduce ca respingerea iubirii pe care putem oferi, lucru ce poate să fie foarte dureros.

- Spuneai că, pe termen lung, poate fi afectată sănătatea fizică...

- Când suntem îmbrățișați, creierul nostru secretă acei hormoni ai fericirii, un cocteil care ne ajută să ne simțim mai liniștiți, mai relaxați, mai bucuroși. Din această stare, corpul nostru se pune într-o poziție în care îi este ușor să lupte împotriva bacteriilor, a virusurilor sau a posibilelor infecții din organism. Când ne aflăm într-o stare mai puțin plăcută, ca de exemplu de tristețe, de furie, de îngrijorare, frică sau panică, corpul nostru intră într-o stare de alertă și nu poate să funcționeze la un nivel optim. Lucrul acesta îl face vulnerabil împotriva infecțiilor și a atacurilor din exterior.

„Ies la suprafaţă blocajele”

- Putem cunoaște o persoană printr-o simplă strângere în braţe?

- Toate acele blocaje de care îți spuneam mai devreme, pe care putem să le dezvoltăm din lipsa îmbrățișărilor sau din faptul că am primit îmbrățișări, poate, nepotrivite în viața noastră, se pot simți la nivelul îmbrățișărilor pe care le primim sau pe care le oferim. Un exemplu concret ar fi cazul unei persoane care nu a fost niciodată îmbrățișată și care nu se simte confortabil cu acest grad de apropiere și de intimitate. Tendința ei poate fi de a îmbrățișa foarte scurt, timp de una-două secunde, sau să aleagă să îşi atingă foarte superficial zona pieptului de celălalt și apoi se desprinde rapid.

- Ce spune o îmbrățișare despre un om?

- Îmbrățișarea poate spune multe despre cineva. De exemplu, poate să arate cât de confortabil se simte acea persoană să se afle în apropierea celorlalți. Sau, din contră, să arate cât de frică îi este de o conexiune autentică și apropiată. Mai poate exprima cât de flexibil sau de rigid este cineva în modul de gândire, care se reflectă în corpul nostru de la mimică, gesturi, postură, până la tensiunea musculară. Așadar, o persoană nesigură, rigidă sau temătoare poate avea o îmbrățișare mai rece sau o va evita total.

„Motivul pentru care oamenii simt suferința, dar nu ştiu din ce motiv vine, este că preferă să își țină mintea ocupată lucrând“

„Cu cât ne îmbrățișăm mai mult, cu atât ne creștem șansele să trăim o viață liniștită, împlinită, în armonie și bucurie, cu iubire față de noi și față de ceilalți“

„Totul se schimbă, de la nivelul biologic, până la felul în care ne prezentăm“

- Cât de importantă este conexiunea cu ceilalți pentru sănătatea noastră mentală?

- Conexiunea cu ceilalți este cea mai importantă pentru sănătatea noastră mentală. Oricât de mult ne place sau nu, suntem ființe sociale și în sinea noastră, dacă lipsește, ajungem să tânjim după conexiunea cu ceilalți, după momentele de apropiere, de intimitate, petrecute în compania unei alte persoane. Dacă lipsesc toate aceste lucruri, sunt șanse să provoace dezechilibre foarte mari, credințe limitative despre noi înșine, despre ceilalți, despre relații în general și chiar despre viață. De la nivel biologic, chimic, şi până la postura și modul în care ne afișăm în fața celorlalți, totul se schimbă, când suntem îmbrăţişaţi!