de Roxana Istudor şi Silviu Ghering
Pe lângă binecunoscutele fobii legate de animale, de înălțimi, de fulger sau de spații închise, acestea fiind doar câteva dintre cele mai răspândite, există și spaime cel puțin stranii, dar nu mai puțin periculoase, cei care suferă de aceste temeri majore ajungând uneori la anxietate severă, atacuri de panică sau chiar gesturi extreme.
Plutofobia
Nu este vorba despre frica de personajul lui Disney sau de planeta cu acest nume - plutofobia este spaima de bogăție (sau de oameni bogați). Numită după Pluto, zeul roman al prosperității, această spaimă provine de obicei din stima de sine scăzută și din sentimentul că acea persoană nu merită bani sau succes în viață, precum și din ideea că oricum nu vor fi niciodată suficienți bani pentru a face lucrurile să meargă. Așa se face că oamenii cu frică patologică de bogăție se limitează la ceea ce au primit de la părinți și nu mai fac niciun pas înainte. Potrivit experților în psihologie, aceste persoane tind să se simtă nedemne atunci când sunt înconjurate de indivizi de succes, care câștigă mai mulți bani decât ei și de regulă își închipuie că persoanele prospere îi privesc de sus. Acest lucru poate provoca disconfort semnificativ nu numai în mediile sociale extinse, ci și în cercul de apropiați. Plutofobia poate duce la depresie și la izolare, întrucât face interacțiunile zilnice foarte dificile. În cazuri extreme, oamenii care se confruntă cu plutofobie consideră că un om bogat este întruchiparea diavolului sau un personaj malefic.
Globofobia
Globofobia este frica de baloane, asociată de obicei cu zgomotul pe care acestea îl fac atunci când sunt sparte. Este o fobie surprinzător de răspândită și poate fi foarte debilitantă pentru cei care suferă de așa ceva. Persoanele cu globofobie pot avea atacuri de panică și dacă aud la televizor spargerea unui balon, nu pot merge la petreceri, iar în cazurile mai serioase, reacțiile sunt la fel de grave ca în cazul spaimei în fața păianjenilor, binecunoscuta arahnofobie. Chiar și mirosul unui balon poate fi un declanșator al unei crize, iar unele dintre persoanele cu globofobie au acest tip de teamă extins și la obiectele rotunde, care amintesc de baloane, inclusiv bile sau bule de săpun. Întâlnită preponderent în rândul copiilor, tratabilă și vindecabilă, această spaimă ajunge, totuși, și la adulți, cei mai mulți descoperind că au această suferință dacă revăd un balon după mulți ani și au reacții majore de respingere.
Linonofobia
O persoană cu linonofobie va avea o reacție extremă chiar și atunci când se gândește la sfoară sau funie, cu atât mai mult atunci când se află în preajma obiectului care o terorizează. Cei care se confruntă cu evenimente traumatice și dezvoltă această spaimă tind să evite orice asociere sau conexiune între ei și sfoară, inclusiv tricotatul sau legatul la șireturi. Frica îi poate împiedica pe acești oameni chiar să se îndrepte către magazine, deoarece le este groază să vadă șnururi în vitrine. Această fobie poate fi declanșată și de sunetul ruperii unei sfori, iar anxietatea se instalează rapid în cazul în care acești oameni văd ceva care doar duce cu gândul la funie sau sfoară (fire, ață, frânghie etc.). Linonofobia se poate dezvolta uneori după o asociere negativă care decurge din copilăria care a inclus pedepse restrictive de mișcare sau jocuri în tabără care implică sfori. Există și cazuri legate de genetică și de istoric familial, așa că experții nu pot identifica sursa exactă a acestui tip de fobie.
Pogonofobia
Persoanele cu pogonofobie se tem de barbă și pot chiar să manifeste anxietate atunci când se uită la o imagine cu un om cu barbă sau vorbesc cu cineva care are o astfel de podoabă. De obicei, nu se împrietenesc cu cineva care poartă barbă, deoarece este posibil să o lege, în minte, de un incident din trecutul lor, în care cineva cu barbă le-a provocat o suferință. Cei afectaţi de pogonofobie pot considera că o astfel de podoabă ascunde trăsăturile feței cuiva sau că persoana respectivă nu păstrează o bună igienă, asociind barba cu ideea de murdărie sau cu lipsa unui adăpost. O variațiune pe aceeași temă este caetofobia, frica de păr (propriu sau al altora, oameni și animale deopotrivă). Din aceeași galerie fac parte tricofobia, oroarea față de părul căzut pe haine sau sub duș, și tricopatofobia, teama de boli ale părului.
Vestifobia
Persoanele cu vestifobie au o frică nerealistă de îmbrăcăminte. Afecțiunea se poate manifesta prin teama de o singură haină sau de toate piesele vestimentare. Printre diversele manifestări ale acestei fobii se numără reacția nervoasă față de materialul din care este confecționată îmbrăcămintea, față de forma hainelor (cu accent pe oroarea față de piesele strâmte), aspect legat de specialiști de claustrofobie (spaima de spațiile închise, mult mai răspândită și mai comună). Cea mai gravă expresie a vestifobiei poate face o persoană să nu poată purta haine și astfel să intre într-o izolare care o poate împinge chiar la sinucidere.
Aritmofobia
În timp ce mulți copii au dificultăți la orele de matematică, cei care suferă de aritmofobie au o teamă reală, autentică, de cifre, care le poate afecta grav viața. Persoanele cu această anxietate experimentează de obicei sentimente de neliniște și suferință atunci când sunt expuse la numere. Poate fi o frică generală de toate numerele sau de o anumită cifră. Acest aspect le poate afecta grav educația și, mai târziu, profesia și capacitatea de a duce un trai decent, întrucât nu se poate imagina o diplomă fără puțină matematică și nu se poate construi o viață fără cumpărături și tot felul de socoteli. Frica de un anumit număr tinde să se dezvolte din superstiție, dat fiind faptul că cifrele „ghinioniste” abundă în diverse culturi din întreaga lume. De altfel, în acest tablou se încadrează și paraskevidekatriaphobia, mai precis teama accentuată de ziua de vineri cu data de 13.
Agmenofobia
Există persoane care atunci când intră într-o instituție și văd o linie de demarcație - cunoscuta distanță de discreție, omniprezentă în instituțiile bancare - sau o coadă lungă la care trebuie să se așeze, „îngheață” pur și simplu de groază. Acești oameni suferă de agmenofobie și se tem că nu vor mai avansa din locul în care s-au așezat. Psihologii consideră că acest tip de fobie ar putea fi legat de ideea de pierdere a timpului și de blocaj. În orice caz, persoanele care suferă de așa ceva pot ajunge la adevărate atacuri de panică atunci când sunt silite să se așeze în rând și să fie nevoite să aștepte să înainteze.