de Roxana Istudor şi Ştefania Băcanu

Unul dintre cele mai populare show-uri de televiziune, Survivor, este, în fapt, o franciză care are la bază o competiție reală între concurenți abandonați în mod deliberat într-o locație izolată, unde trebuie să își asigure cu orice preţ hrană, apă, foc și adăpost. La trei decenii de la primul format dezvoltat de producătorul britanic Charlie Parsons, reality show-ul rămâne unul dintre programele cu cea mai mare audiență în toate cele 22 de țări din toată lumea unde este difuzat în prezent. Un adevărat fenomen!

„Singurul Supravieţuitor”... după 153 de zile!

Concurenții Survivor se întrec în provocări pentru recompense și imunitate și sunt eliminați progresiv din joc, pe măsură ce sunt votați de colegii lor, până când rămâne doar unul, căruia i se acordă Marele Premiu și este numit „Singurul Supraviețuitor”. Ceea ce se cunoaște astăzi drept show-ul Survivor a debutat în 1992, când a fost dezvoltat primul format pentru postul Planet 24, o companie de producție de televiziune din Marea Britanie. Cinci ani mai târziu debuta versiunea suedeză, sub numele de Expedition Robinson, primul serial Survivor difuzat la televizor. În decembrie 2021, versiunea americană, emblematică, a Survivor a împlinit 41 de ediţii de la lansarea sa, în anul 2000, înregistrând în medie peste 5,5 milioane de telespectatori per sezon! Chiar dacă a cunoscut diferite versiuni, show-ul a păstrat mereu premisa de bază a jocului. Concurenții, cunoscuți sub numele de „naufragiați”, sunt împărțiți în triburi și li se atribuie tabere separate la locul filmării, de obicei un cadru tropical. Ca trib, naufragiații trebuie să supraviețuiască elementelor naturii, să construiască adăposturi, să producă foc, să caute apă și hrană și alte necesități, pe toată durata jocului. Acesta are, în general, în jur de 39 de zile pentru majoritatea versiunilor, cu variațiuni de 20 de zile (sezoanele speciale franceze) sau chiar 153 de zile (unele sezoane ale ediției turcești).

Totul despre Triburi

Eroii pentru fiecare sezon sunt selectați prin intermediul aplicanților și apelurilor de casting, între 16 și 20 de competitori, plus înlocuitori, în caz de accidentare sau dacă un jucător trebuie să renunțe. Acești potențiali participanți sunt supuși unor evaluări fizice și psihologice, pentru ca producătorii să se asigure că jucătorii sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru rezistența la provocările supraviețuirii și că nu vor renunța imediat în timpul perioadei de filmare. De asemenea, triburile pot fi predeterminate de producție înainte de începerea filmării, pentru a se egaliza sexele și intervalele de vârstă din ambele părţi. Au existat și sezoane cu triburile separate după vârstă, sex sau rasă. În alte cazuri, unele sezoane au început cu trei sau patru grupe. Triburile primesc nume de inspiraţie locală.

Provocări incredibile, dar şi un concept inventat: treemail

Triburilor li se oferă resurse minime. De pildă, se poate ca în zonă să existe doar o fântână, dar apa trebuie fiartă pentru a deveni potabilă, iar asta implică focul. Jucătorii caută hrană în pământ sau în mare, de la fructe la pești. Triburile concurează frecvent în provocări atât mentale, cât și fizice, pentru a câștiga recompensele sau imunitatea. Jucătorii sunt alertați cu privire la provocările viitoare printr-un mesaj, adesea în rime, livrat în tabără de echipa de producție la o cutie de pe un copac din apropiere, de unde și numele de „treemail”. Mesajul poate oferi, de asemenea, recuzită, echipament de antrenament pentru jucători sau o mostră a recompensei. Provocările pot dura de la câteva minute până la câteva ore. Cea mai lungă provocare a fost de 11 ore și 55 de minute, în provocarea finală de imunitate din Survivor: Palau.

Curse cu obstacole, anduranță, echilibru

Într-un moment al jocului, triburile rămase sunt fuzionate într-unul singur. Toți jucătorii se mută apoi într-o tabără. Dacă într-o primă fază triburile concurează unele împotriva altora, după fuziune, provocările sunt, în general, pe bază individuală. Acestea includ curse cu obstacole, anduranță sau menținerea echilibrului în situații precare cât mai mult timp posibil. Recompensele includ mâncare, echipamente vitale - prelate, unelte de pescuit - articole de lux și scurte evadări din tabără. Înainte de fuziune, întregul trib câștigător se va bucura de aceste mici răsfăţuri. După fuziune, doar un jucător poate obține recompensa, care poate fi și un avantaj pentru provocarea ulterioară - se poate avansa direct în runda finală a provocării.

2 milioane de dolari, cel mai mare premiu în bani din istoria show-ului

Unicul Supraviețuitor primește un premiu în bani de 1 milion de dolari - fără taxe - plus, uneori, și o mașină de lux oferită de sponsorul emisiunii. Pe de altă parte, fiecare jucător se alege cu un premiu pentru participarea la Survivor, în funcție de cât rezistă în joc. În general, sumele exacte primite de jucători au fost rareori făcute publice. În cel de-al 40-lea sezon al versiunii americane, câștigătorul, Tony Vlachos, a primit 2 milioane de dolari, cel mai mare premiu în bani din istoria show-ului!

Cel mai în vârstă competitor a fost Rudy Boesch, care a concurat de două ori, cu o apariție când avea... 75 de ani. Boesch era un fost pușcaș marin și a rămas unul dintre cei mai îndrăgiţi concurenți din varianta americană Survivor

Sezonul cu cea mai scăzută audiență de până acum a fost Survivor Fiji, din motive de… plictiseală a concurenților. S-a aflat ulterior că producătorii au ignorat majoritatea candidaților înscriși și, în schimb, au recrutat concurenți printre actorii șomeri şi plafonaţi din California

În România, prima ediţie a fost urmărită de peste 2,6 milioane de telespectatori

În România, Survivor a debutat la Pro TV, în 2016, s-a desfăşurat în Filipine şi a fost prezentată de Dragoş Bucurenci. Nu a avut succesul dorit, aşa că emisiunea s-a mutat la Kanal D, sub numele de Exatlon, show ce s-a difuzat în 2018. Formatul a fost aproximativ același, cu 20 de concurenți, împărțiți în două tabere, 10 Războinici și 10 Faimoși. Aceştia s-au duelat pentru premiul cel mare, 50.000 de euro, în Republica Dominicană. Prima ediție a fost câștigată cu trudă, ambiție și determinare de Elena Ionescu. Al doilea sezon, la fel de incendiar și tot în jungla din Republica Dominicană, a ridicat audiența cu lupta zilnică pentru supraviețuire, imunitate și pentru strategii câștigătoare. Războinicii și Faimoșii, câte 10 în fiecare tabără, i-au ținut pe telespectatori în fața televizoarelor aproape jumătate de an, pentru ca la final, Zannidache să își însușească impresionantul premiu de 50.000 de euro. După cele două ediții, cel mai urmărit show-concurs, Survivor, a ajuns din nou la PRO TV, din 16 ianuarie 2022 (duminică, ora 20:00, luni şi marţi, ora 20:30). Aceleași reguli, aceeași Mare a Caraibelor, dar alt premiu. CRBL, Cătălin Zmărăndescu, Otilia Bilionera, Xonia, Emil Rengle, Roxana Ciuhulescu, Andreea Tonciu, Radu Itu, TJ Milles, Elena Chiriac, Robert Niță și Laura Giurcanu, din tabăra Faimoșilor, au intrat în concurs pentru 100.000 de euro. Li se opun Elena Matei, Relu Pănescu, Ionuț Popa, Alex Delea, Ana Dobrovie, Blaze, Angela Forero, Alexandru Nedelcu, Ștefania Ștefan, Alexandra Duli, Ramona Crăciunescu și Liviu Mihalca din tribul Războinicilor. Între timp, ambele echipe au suferit modificări și eliminările vor continua, pentru că la final, doar unul singur va câștiga. Povestea este prezentată de Daniel Pavel, iar prima ediție a fost urmărită de peste 2,6 milioane de telespectatori din România, cea mai mare audiență din istoria show-ului.

„Vocea“, o competiţie inventată de olandezi

Franciza internațională „The Voice”/„Vocea” are aproape 12 ani și a doborât recorduri de audiență în întreaga lume, consfinţind cariere internaționale, generând o ploaie de stele ale muzicii și fixându-se ca un show de excepție în memoria afectivă a publicului.

Trei luni de antrenament vocal înainte de audiţie

„Vocea” a plecat la drum în septembrie 2010, ca o creație a producătorului de televiziune olandez John de Mol și a solistului Roel van Velzen. După difuzarea în premieră, la RTL 4, cu Angela Groothuizen, Roel van Velzen, Nick & Simon și Jeroen van der Boom drept „antrenori”, reality show-ul a devenit un succes instantaneu în Țările de Jos, fiind apoi preluat rapid în alte state. Concurenții sunt aspiranți evaluați iniţial în audiții publice, considerați „cei mai buni artiști” pentru a cânta în audițiile difuzate. Prima etapă televizată o reprezintă audițiile „în orb” - „pe nevăzute”, în care cei patru antrenori ascultă concurenții fără să-i poată vedea. Dacă unui antrenor îi place ceea ce aude, apasă un buton și rotește scaunul, arătând că este interesat să lucreze cu respectivul participant. Dacă mai mulţi antrenori apasă butonul, concurentul alege singur mentorul cu care va colabora. Audițiile pe nevăzute se termină atunci când fiecare antrenor are un număr prestabilit de „ucenici”. De asemenea, chiar dacă participanții aleși au ceva pregătire muzicală, „The Voice” America include trei luni de antrenament vocal înainte de audiția oficială în fața antrenorilor.

Bani şi un contract de înregistrare cu o mare casă de producţie

De partea lor, antrenorii și gazdele nu precupețesc niciun efort pentru show. Pentru a găzdui „Vocea”, în 2017, Carson Daly a dezvăluit faptul că zbura zilnic dus-întors între New York și Los Angeles pentru a filma „The Today Show” și a se întoarce seara la „The Voice”. Iar antrenorii se dedică în totalitate dezvoltării cântăreților aleşi: mental, muzical și, în unele cazuri, fizic, oferindu-le sfaturi și împărtășindu-le secretele succesului lor. În acest format, votul publicului este extrem de important. După etapa audiţiilor pe nevăzute, telespectatorii şi spectatorii show-lui pot decide soarta unui concurent. Îl pot salva, îl pot trimite acasă, sau îl duc până în marea finală, ca mai apoi să îl susţină în lupta pentru trofeu. Doar unul va fi numit „Vocea” și va câştiga mult doritul premiu - un contract de înregistrare cu o mare casă de discuri și bani. Dintre celebritățile lansate la „Vocea” se evidențiază Danielle Bradbery, cea mai tânără concurentă a ediției din SUA, care a semnat un contract cu Big Machine Records, companie deținută de antrenorul Blake Shelton (soțul cântăreței Gwen Stefani, pe care acesta a cunoscut-o... în show). Sau Josh Kaufman, câștigătorul celui de-al șaselea sezon, care a derulat numeroase concerte după reality și are un spectacol propriu pe Broadway.

Publicația Newsweek relatează că participanții la „Vocea“ semnează un contract prin care sunt de acord că „pot fi făcuţi de râs“ în timpul show-ului

Vă mai amintiţi de primul câştigător de Vocea României?

„The Voice” a ajuns și în România, în toamna lui 2011, având premiera pe 27 septembrie, la PRO TV. O emisiune-concurs care a făcut furori, a scos artiști pe bandă rulantă și încă promite să o facă, pentru că, după doi ani de absență, Vocea României revine, în 2022, cu noi provocări şi oportunități pentru talentele încă nedescoperite. Marele premiu este de 100.000 de euro, același din prima ediție, câștigată de Ștefan Stan, din echipa lui Horia Brenciu. Din tabăra antrenorilor au mai făcut parte de-a lungul timpului Smiley, Loredana Groza, Marius Moga, Adrian Despot, Tudor Chirilă și Irina Rimes.

MasterChef - savoare şi popularitate din… 1990

Competiția de gătit, faimoasă în toată lumea, cunoscută ca MasterChef a avut o primă idee în anul 1990. La acel moment, Franc Roddam lansa versiunea pentru Marea Britanie, iar astăzi, franciza este una dintre cele mai spectaculoase, mai savuroase și mai pline de emoție competiții televizate ever.

Emisiunea cu cea mai mare răspândire şi cu cele mai multe adaptări de succes

MasterChef, inventat în 1990, a fost actualizat pentru BBC în 2005 și imediat vândut la nivel internațional, cu o primă adaptare de succes în Australia, în 2009. Show-ul este prezent azi în peste 40 de țări și are câteva variante principale derivate: MasterChef: The Professionals, pentru bucătari profesioniști, Celebrity MasterChef, cu vedete binecunoscute pe post de concurenți sau MasterChef Junior, o versiune creată și adaptată pentru copii, care a fost dezvoltată pentru prima dată în 1994 și s-a extins în alte țări, înregistrând un rating notabil. Alte variante sunt MasterChef All-Stars, creată în Australia pentru foștii concurenți, cu scopul strângerii de fonduri pentru caritate, MasterChef Teens, în Ucraina, pentru concurenții adolescenți, iar în 2019, Brazilia a creat MasterChef: Para Tudo, o emisiune cu jurați și foști concurenți de clasă.

Studiu: Participanții nu se mai întorc la joburile anterioare

În toți anii de când se răspândește cu repeziciune, MasterChef a înregistrat nenumărate episoade încărcate emoțional, schimbări de reguli sau curiozități. De pildă, concurenții din Marea Britanie asistă la... cursuri de gătit - vicecampionul MasterChef din sezonul al treilea, Josh Marks, chiar a comentat despre aceste cursuri, în timpul show-ului. De asemenea, s-a constatat pe parcurs faptul că stresul de a pierde şi de a fi eliminat este mult mai bine gestionat de copii decât de adulții care participă. O altă statistică a evidențiat că, dintre toți participanții timp de cinci sezoane la MasterChef Australia, niciunul nu s-a mai întors la jobul pe care îl avea înainte de a intra în competiția de gătit. 70% dintre finaliști aleg de regulă o carieră în alimentație publică după ce au concurat.

Relaţie după show şi borcan deschis de… tata

Câteva curiozități de pe parcursul competiției dau măsura emoțiilor intense trăite de concurenți, jurați și public pe parcursul MasterChef. Actrița britanică și concurentă celebră Lisa Faulkner a câștigat Celebrity MasterChef în 2010 și, de asemenea, inima juratului John Torode. Rămânând „prieteni” după competiție, au devenit un cuplu în cele din urmă, după ce au trecut prin scandaluri și au divorțat de partenerii lor. Câștigătoarea MasterChef Brazilia din 2015, Elisa Fernandez, avea nevoie disperată să deschidă un borcan cu ingrediente pentru a-și putea termina preparatul. Neputând să o facă, ea i-a aruncat borcanul tatălui său, care era în public, iar acesta a smuls practic capacul. Juratul australian Matt Prestona a afirmat public despre omologii săi italieni că sunt „foarte brutali”. Doar că Preston însuși este faimos fiindcă a aruncat farfuria cu mâncare spre un concurent și i-a numit preparatul „dezgustător”.

50.000 de euro pentru cel mai talentat bucătar român!

În România, formatul a fost adus de PRO TV, iar MasterChef a debutat pe 20 martie 2012, o ediţie prezentată, atunci, de Răzvan Fodor, iar în calitate de juraţi au fost chefii Cătălin Scărlătescu, Sorin Bontea și Florin Dumitrescu. 21 de bucătari s-au luptat pentru premiul cel mare, 50.000 de euro. Timp de trei sezoane, nu s-a schimbat nimic din formatul show-ului culinar, dar în cel de-al patrulea, chefii au fost înlocuiţi. Patrizia Paglieri, Adrian Hădean şi Chef Foa au fost numiţi să aleagă Maestrul Bucătar. Apoi, după alte două sezoane, juriul a suferit iarăşi modificări. În echipă au fost cooptaţi chefi Radu Dumitrescu, Joseph Hadad şi a revenit Foa, cei care aleg, în sezonul opt, ce se desfăşoară acum la Pro TV, cei mai talentaţi concurenţi şi cele mai gustoase preparate. Show-ul culinar a prins foarte bine la publicul din România, mai ales că acest concurs oferă o şansă reală celor care au talent şi iubesc pătimaş gastronomia.

„Vis în doi“, o feerie pe gheaţă la audienţe ridicate

Celebra pereche de dansatori pe gheață Jayne Torvill - Christopher Dean, campioni europeni, mondiali și olimpici la patinaj artistic, a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a derulat, ani la rând, unul dintre cele mai spectaculoase show-uri de televiziune - „Dancing on Ice”/„Vis în doi” - ce continuă în luna ianuarie în Marea Britanie.

Franciza britanicilor

„Rudă” a show-ului „Dansez pentru tine”, „Vis în doi” a adus un plus de strălucire, de spectaculozitate, dar și de dificultate pentru participanți, întrucât competiția s-a mutat pe gheaţă şi a implicat abilități de patinaj. „Dancing on Ice” este o franciză de serii de televiziune realizată în Marea Britanie și produsă în întreaga lume. Formatul, conceput de London Weekend Television pentru ITV, a fost un hit în prime-time în 8 țări, inclusiv Marea Britanie, Italia și Chile. De la lansarea sa, pe 14 ianuarie 2006, spectacolul a oferit momente memorabile și căderi care au ținut telespectatorii cu sufletul la gură - cum au fost faimoasa poticnire a lui Todd Carty, în seria a patra, sângeroasa tăietură accidentală, cu patina partenerului, suferită de Jorgie Porter sau prăbușirea lui Kay Burley, care aproape a renunțat, în 2007.

Mii de ore de muncă, sute de perechi de… gene false

De-a lungul anilor, Torvill și Dean au pregătit un număr incredibil de celebrități pentru concurs - 111 - într-un total de 700 de exerciții coregrafiate și 260 de zile pe gheață. Practic, cei doi campioni, faimoși pentru dansul pe muzica lui Ravel de la Olimpiada din 1984, de la Sarajevo, pentru care au şi câștigat medalia de aur, au petrecut 3.432 de ore antrenând curajoşii pentru „Dancing on Ice”. Pe lângă toate acestea, campionii olimpici au executat ei înșiși 90 de rutine diferite pentru spectacol. De asemenea, s-a estimat că show-ul a implicat 700 de perechi de gene false și peste 4,3 milioane de cristale cusute manual pe costume. Există cifre relevante și la capitolul jurați - 11 au fost permanenți, printre care Robin Cousins, la rândul său fost campion la patinaj, precum și patinatorii profesioniști Dan Whiston și Matt Evers, care au apărut în absolut toate seriile show-ului.

42 de patinatori profesioniști diferiți au apărut în emisiune - din Marea Britanie, America, Rusia, Canada, Franța. Totodată, 80 de celebrități au fost eliminate, iar Zaraah Abrahams și Sam Attwater s-au situat la egalitate: câte patru victorii fiecare, în seria sa!

Show-ul „Vis în doi“ include o superstiție - este adevărat ghinion pentru competitori să atingă florile pe care le primește o pereche eliminată

„Dancing on ice“, hitul Antenei 1

Show-ul-fenomen „Dancing on Ice: Vis în doi” va debuta și în România, în această primăvară, la Antena 1. Vedetele autohtone care au acceptat să își testeze limitele, Iulia Albu, Sore, Ruby, Cosmin Natanticu, Nicolai Tand, Oase, Jean Gavril, Carmen Grebenișan și Cătălin Cazacu vor patina în direct în fiecare săptămână cu partenerii lor profesioniști, cu state vechi în dansul pe gheață, încercând să impresioneze atât juriul, cât și telespectatorii. Vom avea, astfel, nouă perechi care se vor întrece într-un spectacol unic, cu muzică, costume fabuloase, culoare și rutine de dans spectaculoase. Ringul de gheață va găzdui perechi hotărâte să arate că sunt în stare să își depășească limitele și să muncească până la epuizare ca să ofere dansuri memorabile pentru visuri ce merită a fi împlinite. În ceea ce privește juriul, acesta nu este încă definitivat. Unele voci spun că Mihai Petre, cel care a mai notat în trecut în cadrul altor formate asemănătoare, este unul dintre cei ce vor decide asupra prestației pe gheață a perechilor inedite.

„Bravo, ai stil!“, un show despre ţinută şi atitudine

„Bravo, ai stil!” este versiunea românească a reality show-ului „My Style Rocks” („İște Benim Stilim” - în limba turcă „Acesta este stilul meu”). Programul a fost difuzat prima dată în țara noastră în august 2016, de Kanal D și a devenit rapid una dintre cele mai urmărite emisiuni de televiziune de acest tip.

Succes instantaneu, format turcesc exportat rapid

Conceptul emisiunii „Bravo, ai stil!” este preluat integral de la franciza „My Style Rocks”, produsă de Global Agency. A debutat în Turcia, în septembrie 2014, devenind „İște Benim Stilim” pe postul turcesc Tv8 și a înregistrat un succes instantaneu. Prima versiune internațională a competiției a început în România ca „Bravo, ai stil!”, respectând formatul original, iar cea de-a doua versiune internațională este difuzată deja în Grecia, sub titlul „My Style Rocks Greece”, pe postul de televiziune grecesc SKAI (ΣΚΑΪ), din septembrie 2017.

„Eu ştiu să mă îmbrac cel mai bine”

Un număr de 10-15 concurente se înscriu în competiție, fiecare pretinzând că știe cel mai bun şi original mod de a se îmbrăca, pentru fiecare ocazie. Practic, emisiunea este o etalare de ținute, dar și de atitudine, întrucât vestimentația unui învingător este neapărat împletită cu trăsături de personalitate și cu un puternic mesaj. Concursul durează câteva săptămâni, pe parcursul cărora provocările sunt împletite cu cele mai bune idei de stil, în fața unui juriu exigent. Fiecare concurentă își prezintă ansamblul ales în fața celorlalți competitori și a juriului, pentru a acumula puncte. După zile intense de competiție, „zeiţa” care se îmbracă cel mai bine după stilul specificat de juriu și obține cele mai multe puncte este încoronată câștigătoare și primește premiul săptămânal, în timp ce concurenta cu cele mai puține puncte este eliminată din show.

O singură Regină!

Concurentele propun diverse ținute pentru a obține stele, ce le pot proteja de eliminare. Primele două competitoare cu cel mai mare număr de stele vor primi imunitate, dar, în caz că în gală vor obține cel mai mic punctaj acordat de cei patru jurați, își vor pierde acest avantaj și vor fi şi ele în pericol de eliminare. Ca în cazul altor show-uri de televiziune, publicul are un rol important - concurenta care obține cel mai mic punctaj în urma televotingului va părăsi competiția. La finalul concursului, după eliminări succesive, doar o divă va fi încoronată cu titlul „Stil de top”!

Datorită succesului uriaş înregistrat, varianta grecească a show-ului „Bravo, ai stil!“ a fost reluată imediat după o foarte scurtă perioadă de întrerupere, generată de restricțiile anti-COVID-19

Frumuseţi şi fan cluburi

Recent încheiat, cel de-al șaptelea sezon „Bravo, ai stil!”, show-ul care premiază stilul și atitudinea, s-a vădit un adevărat fenomen național, generând comunități uriașe în mediul online, cu fan cluburi ce reunesc sute de mii de iubitori ai emisiunii. Concurentele care au pășit în platoul „Bravo, ai stil!” în fiecare sezon al producției au devenit faimoase! În această recentă ediție, s-au întrecut în eleganță, în ultimele faze ale competiției, vedete precum Adina Halas, Amna, Bella Santiago, Raluca Dumitru, Viviana Sposub şi Ruxi (marea câştigătoare), toate demonstrând că stilul personal rafinat poate reprezenta oricând un mod de viață.

„Puterea dragostei“ într-o lume tot mai rece şi rea

Dincolo de site-urile de da­ting sau de capriciile des­tinu­lui, un reality show și-a pro­pus curajos să-i ajute pe cei care se află în căutarea dragostei, în cerc restrâns, îm­pre­ună, față în față. „Power of Love” („Pu­terea dra­gostei”) este un rea­lity show care servește drept un ex­peri­ment social în­tr-o lume tot mai mar­cată de distanțare şi izolare.

Şapte tinere şi şapte tineri îşi caută iubirea

„Puterea dragostei” s-a inventat drept un reality show de generație nouă, ce in­clude șapte tinere, șapte tineri și două decoruri separate, amplasate în studio. Concurenții petrec opt ore pe zi în acest spațiu, iar în restul zilei sunt liberi să facă orice doresc. Există o singură regulă: nu se pot întâlni dincolo de studio. „Îndrăgos­tiţii” sunt supravegheați și monitorizați de echipa de producție și de personal. Cei care nu respectă această regulă sunt imediat des­calificați, iar concurenții care îi desco­peră pot primi o recompensă. În fie­care săptă­mână, competitorul care ob­ține cele mai multe voturi de la tele­spec­tatori va câștiga un premiu în bani. De­oarece participanții concurează indivi­dual, ei trebuie să se comporte exemplar, în interiorul și în afara studioului.

Flirtul mult aşteptat din Camera Roşie

Numărul de tinere candidate și tineri concurenți va rămâne constant pe toată durata emisiunii. În fiecare săptămână, concu­renții vor vota pentru a determina cine va fi pus pe liber. După vot, câte unul din fie­care categorie va fi eliminat. Votul tele­spectatorilor va determina decisiv care concurent pleacă. În cazul în care candidatul-femeie a obținut voturi mai multe, „casa concu­rentelor” va avea protecție. Aceeași regulă se va aplica și pentru „casa bărbaților”. La nevoie, din când în când, părinții, rudele și chiar foștii parteneri ai acestor concu­renți vor vizita platoul, ca oaspeți. În tim­pul jocului, între aceste două grupe se țin diverse întâlniri, fie individual (pe­rechi în Camera Roșie), fie prin adunarea tuturor sau a unora din­tre ei în „camera femeilor” sau în cea a bărbaților. Prin aceste întâlniri cu sexul opus, membrii ambelor grupuri încearcă să discute, să comunice, să se cunoască sau să flirteze, să identifice partenerul ideal prin felul în care el vorbește și se comportă faţă de pereche.

În varianta grecească a show-ului „Puterea dragostei“, cel mai votat competitor săptămânal câștigă un premiu de 2.500 de euro și are dreptul să acorde imunitate întregului său grup

Filmările s-au mutat din Istanbul la Bucureşti

„Puterea dragostei” este varianta românească a reality-show-ului ba­zat pe formatul internațional „Power of Love”. În România, emisiunea a debutat în 2018 și este difuzată pe Kanal D, zilnic, de luni până vineri, de la 11:00 și 17:00, iar sâmbăta și duminica de la orele 16:00 și 19:00. Primele patru sezoane s-au realizat în Istanbul, Turcia, iar actua­lul se filmează în Bucureşti. Concu­renții sunt supra­vegheați nonstop de către camerele de supraveghere. În fiecare săptă­mână, participantul, bărbat sau fe­meie, care obține cele mai multe vo­­turi din partea publicului va bene­ficia de un premiu în bani, în valoare de 1.500 de euro. Eliminările au loc pro­gresiv, în cadrul galelor săptămâ­nale, iar în procesul acestora sunt implicați atât concurenții, care fac nominalizări săptămânal, cât mai ales publicul. Fiecare perioadă de votare se închide înainte de filmarea Galei și se redes­chide imediat după în­che­ierea ediţiei. Este aceasta doar o emi­siune tv sau șansa de necrezut de a găsi iubirea?...

„Visuri la cheie“. Când o casă devine „acasă“ şi un nou început

„Visuri la cheie”, conceptul denumit în forma origi­nală „Extreme Makeover. Home Edition”, este o emisiune ca­ritabilă, centrată în jurul renovării integrale a unei locuințe pentru o fa­milie săracă, lovită de neajunsuri și care merită un nou start în viață. De la copii extraordinari la părinți de po­veste, „Visuri la cheie” a făcut să se umezească mulți ochi și să tresară de emoție multe inimi, rulând în pre­zent în 13 ţări!

În anul 2003, postul american ABC difuza prima ediție a show-ului

Varianta americană, care a debutat în 2003, este găzduită în prezent de actorul Jesse Tyler Ferguson, starul din „O lume minunată”. În 2011, ABC anunța că „Ex­treme Makeover: Home Edition” își va încheia difuzarea, dar, graţie succesului şi fanilor, show-ul s-a reluat în 2020. Forma­tul original prevede ca familiile să fie în­scrise în concurs fără să știe, de apropiați sau de cunoscuți. Este lesne de imaginat surpriza colosală și bucuria nesfârșită pe care le simt cei care au nevoie disperată de refacerea locuinței și știu în inima lor că, din diverse motive, nu ar putea nici­când s-o facă singuri: copii buni ce și-au pierdut părinții, adulţi loviți de întorsături ale destinului, familii cu suflete frumoase și demne își găsesc locul, una câte una, în fiecare sezon al emisiunii, unde o năzuință aparent imposibilă devine realitate. În fie­care si­tuaţie, se ține cont de numărul mem­brilor familiilor și de nevoile de locuit ale tuturor. Au rămas memorabile casele renovate prin intermediul show-ului, pen­tru familii foarte numeroase (chiar şi de copii), și care arătau, în final, ca niște pro­iecte de amenajare pentru reviste de lux.

Copiii, în prim-plan. Se acordă şi burse de studii

În multe dintre emisiunile franci­zei, în mie­zul deciziei de selectare a familiei se află cazuri de copii de­favorizați sau cu probleme delicate de să­nă­tate, întrucât eforturile pă­rinților de a-i trata și de a-i integra îi deter­mină pe aceștia să lase în plan secund eter­nul proiect al lo­cuinței. Aici intervin spe­- cia­liștii „Extreme Ma­keover: Home Edition” - arhi­tecți, de­sig­­neri, constructori -, toți cei impli­cați în pro­­iect schimbând din temelii, miraculos, fața imobilu­lui, indiferent că este apartament sau casă și indiferent de stadiul în care se află. Începând cu 2020, show-ul de peste Ocean a instituit sisteme de ajutor financiar pentru familiile cărora le-a refăcut locuința și burse lunare pentru copiii lor.

Starul american Anthony Anderson, implicat în numeroase proiecte caritabile, a anunțat că este decis să participe la „Extreme Makeover: Home Edition“, pentru a fi „parte a schimbării incredibile a vieții unei familii“

Debut în România cu 2 milioane de telespectatori la PRO TV

„Visuri la cheie” a debutat la PRO TV pe 29 octombrie 2014, prima ediţie remarcându-se cu audienţe-record: peste 2 milioane de telespectatori au urmărit cu sufletul la gură povestea unei tinere sportive, care nu mai avea nicio speranţă la o viaţă liniştită. De­spre asta este vorba în acest show emo­ţionant, despre visuri care se trans­formă în realitate, despre schim­barea destinelor, cu ajutorul unor oa­meni nu doar iscusiţi, ci şi cu suflet mare: Alina Vîlcu (arhitect), Adela Pârvu (designer) şi Andrei Samoil (arhitect) care au de­monstrat că se poate, chiar şi atunci când n-a mai rămas nicio fărâmă de nă­dej­de! De-a lungul celor şapte se­zoa­­ne, ajutoarele lui Dragoş Bucur s-au mai schimbat (Cristina Joia, La­ura Boghiu, Andra Marinescu, Alex Ga­vri­lescu şi Omid Ghannadi), dar scopul a rămas acelaşi. O nouă casă în care oa­menii năpăstuiţi să poată trăi fericiţi, cu o viaţă miraculos schimbată care să le deschidă calea către noi orizonturi.

„Asia Express“, cea mai mare aventură de televiziune văzută vreodată

O cursă incitantă, nebunească, în care diver­sele cupluri de prieteni, iubi­ţi, rude sau co­legi de muncă se luptă pentru a câș­tiga victoria finală… Aventurieri ce tre­buie să că­lătorească prin țări imen­se și fas­cinante, în timp ce trec peste diferite încercări incredibile… acesta este reality show-ul „Asia Ex­press”, la finalul căruia doar un cuplu va fi proclamat câștigător.

Autostop pe un continent necunoscut

Fostul „Peking Express”, actualul „Asia Express”, este considerat show-ul de tele­viziune cu cea mai mare încărcătură de aventură din lume. Reality olandez-fla­mand, lansat în 2004, a urmărit o serie de cupluri care au făcut autostopul către sau dinspre Beijing - în primele trei sezoane, ulte­rior şi în America de Sud. În Ţările de Jos, serialul este ecranizat de Net 5, iar în Belgia de VT4. O versiune în germană a fost difuzată în 2005. Conceptul a fost vândut și în Scandinavia, iar o variantă franceză, nu­mită „Pékin Express”, a rulat la postul M6 din 2006. În Spania, primele patru se­zoane ale francizei „Pekín Express” au fost difuzate din 2008, o versiune italiană a fost produsă din 2012 de RAI și difuzată cu real succes pe Rai 2, iar în Polonia, se­ria­lul este difuzat pe TVN. Miezul show-ului este de a de­monstra modul în care di­ferite cu­pluri se confruntă cu provo­cările și capcanele unui autostop aventuros pe dis­tanțe imense, pe un continent necunoscut.

Doar 1 dolar pe zi!

Participanții sunt, adesea, celebrități, iar aventurile lor sunt urmărite pas cu pas de came­ramani. Tensiunea a fost supli­men­tată prin inclu­derea cuplurilor care s-au despărțit „în viața reală”, dar au fost dis­puse să lucreze împreună de dragul câști­gării cursei şi al premiului cel mare. De pildă, show-ul polonez nu a folosit Beijingul ca destinație finală. Partici­panții fiind, în schimb, duși în Asia de Sud-Est, pentru a traversa Vietnam, Laos, Cambodgia și Thailanda, cu linia de sosire Bangkok. În variantele internaţio­nale ale emisiunii există mai multe trasee: China - Nepal - India, Ecuador - Chile - Argentina (inclu­zând zone din pădurile amazoniene), Vietnam - Cambodgia - Laos - Thailanda - Indonezia, Egipt - Kenya - Tanzania, Le­sotho - Africa de Sud. Fiecare dintre perechi trebuie să se descurce cu doar 1 dolar pe zi, ceea ce înseamnă că participanţii sunt, de cele mai multe ori, nevoiți să implore străinilor în­tâlniţi pe stradă tot felul de lucruri, infor­mații sau chiar bani!

Cuplurile de concurenți sunt nevoite, pe parcursul competiției, să ceară cazare localnicilor, fără bani, telefoane sau alte aparate electronice

Risc pentru 30.000Є

Asia Express este varianta româ­nească a reality show-ului. Emisiunea este difuzată la Antena 1 și a debutat pe data de 12 februarie 2018. Show-ul cuprinde un grup de vedete și per­soa­ne obișnuite, împărțite în cupluri de doi concurenți, care se luptă pe un tra­seu lung de aproape 4.000 de kilo­metri pentru a ajunge primii la o anume des­tinație, într-o călătorie riscantă, împăr­țită pe mai multe etape. Fiecare concu­rent are la dispo­ziție bunurile per­so- ­nale într-un rucsac. Cuplurile nu pot folosi banii lor pentru a plăti mijloacele de transport, însă pot convinge local­nicii să le achiziționeze bilete pentru aces­tea. Pe parcursul tra­seelor sunt pre­zen­te niște mici „mi­siuni” (concu­renţii sunt obligați să mănânce con­tra­cronometru aproape 40 de frigărui de carne de miel, dimineaţa, pe sto­macul gol, sau să salveze nişte țipari, fără a folosi mănuși sau altă protec­ție), pe care cu­plurile trebuie să le îndeplinească pentru a putea avansa în joc. Cuplul câștigător din fiecare etapă este re­com­pensat cu o amuletă ce reprezintă premiul de 1.000 de euro, iar în marea finală, cu 30.000 de euro. La capătul show-ului, prima dintre cele două echi­pe sosită la obiectivul final devine câș­tigătoarea Asia Express.

Stand-up Revolution, o distracţie curajoasă

Show-urile de comedie stand-up au devenit de multă vreme ca­pete de afiș în programele de televiziune. Pline de savoare, de umor, pepiniere de talente, aceste emisiuni delectează și țin tele­spec­tatorii complet captivați. Din 16 fe­bruarie, Antena 1 va prezenta emi­siunea-fenomen Stand-up Revo­lu- ­tion, eve­niment tv care promite bună dispo­ziţie şi hohote de râs.

„Am râs! Este un proiect cu oameni sinceri şi funny”

Stand-up Revolution va fi prima emi­siune televizată de stand-up, în care patru nume cu experiență în domeniuvor căuta un viitor mare talent. Prezenți pe scenele de stand-up încă de la apariția fenome­nului la noi, cei patru juraţi ai show-ului de la Antena 1, Teo, Vio, Costel și Dan Badea îi vor sprijini pe cei aflați la început de drum, mai mult sau mai puțin experi­mentați, cu talent și inspirație, să poată deveni stand-uperi recunos­cuți. Concu­renții care vor reuși să îi convingă pe cei patru juraţi au toate șansele să urce ul­te­rior pe aceeași scenă cu ei. Debordând de umor de foarte bună ca­litate, show-ul pro­mite publicului o dis­tracție pe cinste și posibilitatea de a face haz și de concu­renți, nu doar de ei, pre­cum și de invitați și chiar de jurați. Tot arsenalul de amu­zament este permis în noua pro­ducție! „Am râs, am dansat, am râs, am cântat, dar mai ales AM RÂS şi asta o să se întâmple şi cu cei de acasă, cărora le garantez că oricând vor deschide tele­vizorul... vor râde. Este un proiect ba­zat pe oameni sinceri, curajoşi şi FUNNY”, ne-a declarat Dan Badea.

„Ulti­mul comediant care rămâ­ne în picioare”

În 2019, NBC anunța un parteneriat cu Festivalul de comedie „Just for Laughs” pentru o competiție de stand-up intitulată „Bring the Funny” („Aduceți amu­zamen­tul”), cu jurați celebri - Amanda Seales, Chrissy Teigen, Kenan Thompson. „Emi­siu­nea va prezenta tot ce este mai bun în stand-up și orice alte acte care pot face audiența să râdă în hohote... Câști­gătorul sau câștigătorii vor primi un premiu de 250.000 de dolari și o bineme­ritată schim­bare de carieră”, anunțau producătorii. Timp de zece săptămâni, pu­blicul ame­rican a savurat fiecare mo­ment din show, finala aducând în fața micilor ecrane peste 3,3 milioane de telespectatori. Același post de televiziune a derulat, între 2003 și 2010, apoi din nou în 2014 și 2015, competiția „Last Comic Standing” („Ulti­mul comediant care rămâ­ne în picioare”), ce și-a propus să desco­pere noi talente în domeniu și care, de asemenea, a fost un hit de televiziune - pe lângă premiile în bani, câștigătorii au semnat contracte cu NBC și li s-au oferit emisiuni proprii la Universal Television.

Seriile de televiziune stand-up există în foarte multe state ale lumii, de la Uganda, Algeria și India până la Canada, Germania, Marea Britanie și Australia

De la public restrâns la sălile arhipline

Teo, Vio și Costel s-au cunoscut după ce au început să facă stand-up, încă din 2004, iar de atunci au devenit nume de referință printre comedianții români. Cei trei au susținut, de-a lun­gul timpului, spectacole în întreaga țară, contribuind la amploarea pe care a prins-o fenomenul stand-up comedy în România, care l-a atras și pe Dan Badea. Acesta din urmă, încurajat de prieteni, a susţinut primul show de comedie într-o cafe­nea, cu un public format în mare parte din familie şi cu­noştinţe. Acum programele sale umplu sălile mari de spectacol.

„... are talent“, un show de Cartea Recordurilor

În 2014, franciza „Got Talent” („... Are talent”) a intrat oficial în Cartea Recordurilor, ca fiind cel mai de succes format de televiziune reality de pe Planetă. Show-ul-fenomen a fost preluat de peste 70 de țări și regiuni din toată lumea și implică mai multe variațiuni pe aceeași temă.

Proiectul, respins inițial în Marea Britanie: „Prea sec”

Formatul „... are talent” a fost creat de Simon Cowell, creatorul X Factor și director executiv al Sony Music, în 2005, dar are o poveste încâlcită la capitolul lansare oficială. Show-ul, adaptat în multe alte țări, cu versiuni în Europa, Asia, Pacific, Orientul Mijlociu, Africa și America, cu Islanda și Brazilia figurând ca unele dintre cele mai recente „intrări” pe listă, a debutat cu un episod-pilot, juriul fiind format din Cowell, Fern Britton (la acea vreme prezentatorul emisiunii This Morning) și celebrul jurnalist Piers Morgan. Filmarea, însă, nu a fost difuzată la televizor decât mult mai târziu, ca parte a unui serial documentar intitulat „The Talent Show Story”. „Postul britanic ITV nu a fost foarte impresionat și a renunțat la versiunea originală. Niciunuia dintre noi nu i-a venit să creadă! Abia după succesul din America au comandat o serie”, își amintește producătorul tv Lorraine Heggessey.

Liber pentru orice participant, cu orice formă de talent

Conceptul formatului a fost încă de la început simplist în esenţă: o competiție de talente, televizată, la scară largă, la care oricine, de orice vârstă și din orice mediu, putea participa, cu orice formă de talent, atât în fața unui public, cât și a unui juriu. După ce ITV a dovedit lipsă de interes, emisiunea a fost promovată pe rețelele de televiziune americane și, în cele din urmă, și-a asigurat interesul postului NBC, care a lansat un prim sezon, în 2006. „America are talent” s-a dovedit un uriaş succes pentru NBC, care a comandat sezoane suplimentare, în timp ce a lansat franciza la nivel internațional - printre țările unde formatul competiției a fost cumpărat de rețelele de televiziune chiar din primul an s-au numărat Franța, Rusia, Suedia și Australia. Ulterior, Cowell s-a întors în Marea Britanie pentru a continua producția ediției engleze pentru ITV, ceea ce a condus la debutul „Britanicii au talent”, pe 9 iunie 2007.

S-a încercat un format gigant, în toată lumea, pe modelul Eurovision

În 2010, după audienţele înregistrate de „Marea Britanie are talent” la Premiile BAFTA, Cowell și-a exprimat ideile cu privire la „World’s Got Talent”, „Lumea are talent”, o versiune globală gigantică a show-ului, și a propus un format similar celui de la Eurovision Song Contest. Au fost anunțate mai multe detalii, un premiu propus de 1 milion de lire sterline, împreună cu o audiență mondială de televiziune estimată la 300 de milioane de telespectatori! Dar planurile au fost stopate de alte obligații contractuale ale lui Cowell. Mai târziu, în 2014, ITV a difuzat o serie de emisiuni „Planet’s Got Talent” („Planeta are talent”), care au prezentat clipuri din emisiuni ale francizei de pe întreg Globul. În prezent, o versiune similară activează ca un canal YouTube, cunoscut sub numele de „Got Talent Global”, pe care sunt încărcate clipuri din emisiunile „…au talent” din întreaga lume. Canalul are peste 13 milioane de abonați!

Marele premiu, plătit în… 40 de ani!

Din 2006 încoace, emisiunea „America are talent” a ridicat formatul spectacolului la cel mai înalt nivel și a vădit talente incredibile, care altfel ar fi putut rămâne în anonimat. Show-ul este deschis la aproape orice, de la dans în realitatea virtuală la uimitoare cascadorii, voci și abilități de toate felurile. De asemenea, nu există o limită de vârstă prestabilită, astfel încât copiii și persoanele în vârstă deopotrivă pot arăta tot ce știu... Ca și în cazul oricărui alt spectacol, multe s-au schimbat și, de asemenea, numeroase aspecte pot fi considerate adevărate curiozități. De pildă, niciunul dintre jurații ultimei ediții nu este de fapt din America, fiind din Canada, Germania sau Marea Britanie. Pe de altă parte, deși concurenții pot crede că își schimbă instantaneu viața atunci când câștigă Marele Premiu de 1 milion de dolari, Forbes relatează că suma este plătită în rate de 25.000 de dolari, impozitate, vreme de 40 de ani. Opțiunea pentru suma forfetară îi aduce instant câștigătorului doar aproximativ 300.000 de dolari.

Pepinieră fabuloasă de vedete

Comediantul și cântărețul Terry Fator, ieșit învingător cu păpușa sa ventriloc la cea de-a doua ediție a show-ului, a câștigat ulterior zeci de milioane de dolari din emisiunile sale din Las Vegas, notează Forbes. La rândul său, o micuță cântăreață în vârstă de 10 ani, pe nume Jackie Evancho, a interpretat atât de uimitor „O mio babbino caro”, în show-ul din 2010, încât a trebuit să demonstreze ulterior că nu făcea playback. Jackie a avut o ascensiune fulminantă ca urmare a ocupării locului al doilea la „America are talent” și până azi a mai lansat opt albume. De asemenea, când Susan Boyle a urcat pentru prima dată pe scena „Marea Britanie are talent”, în 2009, nimeni nu se aștepta la ce a urmat. Cântăreața scoțiană a uimit pe toată lumea cu interpretarea sa, devenind o senzație globală. Prestația lui Susan a fost cel mai vizionat videoclip pe YouTube al anului și, chiar dacă a terminat show-ul pe locul al doilea, albumul ei de debut a ajuns pe prima poziție în lume. Scoţianca a lansat șase albume, a fost nominalizată la două Premii Grammy și a vândut peste 23 de milioane de discuri pe toată planeta.

Concret, din cei peste 30 de finalişti ai show-ului din Marea Britanie, mai mult de jumătate au fost cântăreţi, care au depășit 5,3 milioane de albume comercializate.

În sezonul 11 al show-ului „America are talent“, un act de tras cu arcul, care a mers prost, a făcut ca Ryan Stock să fie lovit în piept de o săgeată în flăcări. Deși concurentul a insistat că este bine, jurații au refuzat să-i evalueze numărul

În medie, „Marea Britanie are talent“ înregistrează 9,9 milioane de telespectatori pe ediție - finala live a emisiunii din a treia serie a atras un record de 17,3 milioane de telespectatori, cu o cotă de audiență enormă de 64,6% la momentul difuzării sale

Românii talentaţi se întrec în abilităţi în cel de-al 12 sezon

Show-ul „Românii au talent” a ajuns și în România, în 2011, debutând la PRO TV pe 18 februarie. Gazdele emisiunii au fost Pavel Bartoș și Smiley, iar masa juriului era compusă, pe atunci, din Andra, Mihai Petre și Andi Moisescu. Emisiunea talentelor a prins excelent în România, reușind să înregistreze record după record de audiență, încă de la preselecții, în timp ce finalele făceau postul tv lider absolut pe piaţă. De aceea, fiecare an a adus o ediție nouă, ajungând azi, la al 12-lea sezon. Un sezon din ce în ce mai spectaculos, cu surprize mari și concurenți bine pregătiți, gata să arvunească premiul cel mare în valoare de 120.000 de euro. „O nebunie de spectacol”, așa cum spunea Mihai Bobonete, cel care s-a alăturat Andrei și lui Andi Moisescu, la masa juriului. Iar surprizele nu se opresc aici. Din 4 februarie, sezonul 12 aduce încă o vedetă care îi va nota pe concurenți. Este vorba despre Dragoș Bucur, un îndrăgit actor, dar și prezentatorul unei alte emisiuni de emoţii, „Visuri la cheie”. „Este foarte spectaculoasă această emisiune”, spunea Dragoș Bucur la debutul său în calitate de jurat. Gazdele, simpaticii Pavel Bartoș și Smiley, continuă să întrețină atmosfera de spectacol și inedit, așa cum o fac de 11 ani încoace. Cei doi s-au aflat tot timpul în culise alături de concurenți pentru a lua impresii, pentru a-i susține și a-i încuraja pe toți cei care vor să își încerce norocul. De „Românii au talent” este legat și numele lui Florin Călinescu, cel care în 2015 a intrat în juriul emisiunii, în locul actorului Bebe Cotimanis, însă, după sezonul 11, a renunțat surprinzător la show.