de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Premiile Nobel sunt considerate cele mai prestigioase la nivel mondial şi recompensează marile realizări din toate domeniile. În cea mai mare parte a cazurilor, acordarea distincției este binemeritată și pe deplin justificată, dar în timp au existat şi decizii ale comitetului Nobel care au uluit o lume întreagă, unele fiind considerate scandaloase.

Yasser Arafat premiat, Gandhi omis

Istoria Premiilor Nobel include acordarea prestigiosului trofeu unor personalităţi cel puţin controversate. De pildă, în 1994, alături de Shimon Peres şi Yitzhak Rabin, primea Premiul Nobel pentru Pace şi Yasser Arafat, considerat de Occident a fi implicat în acte de terorism. Pe de altă parte, deşi a fost nominalizat de 5 ori între 1937 şi 1948, Gandhi nu a primit niciodată Premiul Nobel, ceea ce l-a determinat pe Geir Lundestad, secretar al comitetului în 2006, să considere că este „cea mai mare omisiune din istoria de peste un secol a acordării Premiului Nobel pentru Pace”.

Distincție pentru lobotomie

Un episod combătut îndelung în toată lumea a fost cel din 1949, când Premiul Nobel pentru Medicină îi era acordat lui Egas Moniz, considerându-se că inventarea de către fiziologul portughez a lobotomiei era demnă de recunoaştere mondială. Interesant de notat este faptul că, încercând să răspundă contestaţiilor de mai târziu, comitetul Nobel şi-a justificat alegerea menţionând că „era cel mai bun tratament existent în momentul nominalizării”. Şi asta în condiţiile în care deja se făcuse o greşeală anterioară: premierea cu Nobelul pentru Medicină a lui Johannes Fibiger, în 1926, pentru „descoperirea” că un parazit ar genera… cancerul.

J.R.R. Tolkien, considerat „prea bătrân”

Atunci când survin declasificări, apar şi surprize: una dintre acestea a relevat că, de pildă, că J.R.R. Tolkien, autorul celebrei cărți „Stăpânul inelelor”, a fost nominalizat pentru Premiul Nobel ediţia 1961, dar a fost respins de comitet din motive de „proză de calitatea a doua” şi… vârstă înaintată (Tolkien avea 86 de ani), „obstacol fundamental, după cum arată cu regret membrii juriului”. L.N. Tolstoi însuși a pierdut distincția în favoarea unui poet francez cvasinecunoscut astăzi, dar, în schimb, a fost premiat în 1999 scriitorul german Gunter Grass, care a avut puterea să recunoască faptul că fusese cândva membru al SS și care a scris un poem acid la adresa Israelului, pe care mulţi l-au considerat a reliefa un profund antisemitism.

O mare controversă legată de acordarea Premiului Nobel s-a iscat atunci când, în 2008, secretarul permanent Horace Engdahl vorbea public înainte de anunţarea distincţiilor despre faptul că „nu se vor mai acorda Premii pentru literatura americană mulţi ani de aici încolo”. În 2016, artistul Bob Dylan „a spart blocada“

Proceduri clasificate timp de 50 de ani

Una dintre marile curiozităţi când vine vorba despre acordarea Premiilor Nobel este regula celor 50 de ani de tăcere. Mai precis, toate informaţiile referitoare la nominalizări sunt clasificate pentru o jumătate de secol, procedurile fiind şi strict secrete, şi, în multe cazuri, neconsemnate în vreun fel. În ciuda tuturor discuţiilor în contradictoriu şi a „misterelor” din jurul acordării Premiilor Nobel, un fapt rămâne incontestabil: aceste distincţii rămân cele mai prestigioase din lume, reprezintă o năzuinţă pentru orice personalitate din oricare domeniu, iar deţinătorii lor sunt consideraţi a face parte dintr-o elită mondială recunoscută ca atare.