de Roxana Istudor şi Silviu Ghering
De la Jocurile Olimpice din Grecia antică până la un joc discret de cărți, oamenii au explorat întotdeauna nenumărate modalități de a-și testa curajul și ambiția împotriva unui concurent. Pe măsură ce societatea modernă se reinventează, noi valuri de concursuri bizare continuă să apară și să evolueze.
Rochii de mireasă din hârtie igienică
Concursul de rochii de mireasă din hârtie igienică este un eveniment organizat în New York, în fiecare an. Participanții creează rochii folosind doar hârtie igienică, bandă adezivă, ac și ață. Imaginile cu astfel de piese arată că pot exista și creații uimitoare, la nivel de designer profesionist. Un număr de 12 finaliști sunt selectați din imagini, iar desenele lor sunt expediate la New York. O prezentare pe podium prezintă creațiile finaliștilor, cu marele premiu valorând 10.000 de dolari. Piesele de podium de la Concursul de rochii de mireasă din hârtie igienică includ corsete din hârtie igienică, hârtie igienică croșetată, plus flori și mărgele modelate cu lipici.
Aruncarea cu… telefonul mobil!
Campionatele Mondiale de aruncare a telefonului mobil își au originea în orașul finlandez Savonlinna și datează din anul în 2000. Scopul inițial a fost de a încuraja oamenii să-și manifeste frustrările aruncând telefoanele mobile, susținându-se în același timp o acțiune de reciclare. După Finlanda, lansarea telefoanelor mobile prin aer a devenit „sport” internațional. Campionatele Mondiale de aruncare a telefonului mobil sunt evaluate pe două categorii principale - Original/Tradițional, o aruncare peste umăr măsurată pentru distanță, și Freestyle, punctaj la estetică și impresie artistică. Actualul deținător al recordului mondial este din Belgia și a aruncat telefonul la 110 metri, la campionatul desfășurat în țara sa, în 2021.
Cel mai urât câine
Iubiții câini care participă la competiția ce îl desemnează pe cel mai urât exemplar canin nu au habar de ceea ce implică această bizară competiție și participă cu entuzismul specific rasei. Concursul care alege cei mai urâți câini din lume se desfășoară anual la Târgul Sonoma-Marin din Petaluma, California, începând din anii 1970. Ideea a fost a localnicului Ross Smith, care a creat inițial concursul ca pe un eveniment de amploare redusă, destinat copiilor. Dar competiția a atins culmi pe care inițiatorul nu le-ar fi putut bănui, presa din toată lumea ațintindu-și privirea asupra „colecției” unice de câștigători. Cu atât mai mult cu cât doi dintre învingătorii cei mai recenți sunt și câini de salvare - Zsa Zsa, un Bulldog Englez cu o limbă care aproape ajunge la pământ și Scamp the Tramp, un câine cu o blană care nu poate fi îmblânzită de niciun produs pentru animale de companie.
Cântatul la o chitară imaginară
O chitară reală este necesară pentru un concurs de profil, dar nu și atunci când vine vorba despre Campionatul de chitară… aerian. „Airheads”, cum sunt cunoscuți participanții, intră pe scenele din întreaga lume prefăcându-se că au un solo de chitară în fața a sute de oameni. Instrumentul nu există, episodul este complet mimat, dar publicul se bucură oricum de spectacolul muzicii rock și heavy metal, de costumele strălucitoare și mișcările de scenă interpretate cu îndrăzneală și imaginație. Campionatele Mondiale de Air Guitar se desfășoară în fiecare an în Oulu, Finlanda, în fiecare vară. Aici, câștigătorii competițiilor naționale își aduc performanța și atitudinea pe scena mondială. În mod ironic, competitorul care câștigă titlul ia acasă o chitară personalizată, realizată manual. Primele Campionate Mondiale de Air Guitar au avut loc în 1996, ca parte a Festivalului de videoclipuri muzicale de la Oulu.
Marea cursă de paturi
În fiecare început de vară, orașul Knaresborough, din Yorkshire, Marea Britanie, găzduiește marea cursă de paturi. După o paradă cu paturi decorate cu o temă diferită în fiecare an, urmează eliminarea podoabelor și cursa propriu-zisă, cu paturi goale. Echipele de șase alergători, uneori chiar și 90 la număr, escaladează pante pe străzile localității, ghidați de cineva care îi însoțește cocoțat pe patul cu roți și care le strigă alergătorilor instrucțiuni și încurajări, ca într-o cursă de canotaj. Concurenții se învârt în jurul pitorescului Knaresborough, apoi înoată prin râul Nidd, până la linia de sosire. Toate paturile de curse sunt construite și proiectate de echipe și consultanții acestora, astfel încât să se preteze concursului. Mulți lucrători din regiune se implică în designul paturilor din competiție, în timp ce croitorii lucrează la costume pentru echipe. Din 1966, cursa a urmat același traseu de 3,8 kilometri și a strâns fonduri pentru caritate. Indiferent de vreme, pasionații de curse de paturi vin în fiecare an la acest eveniment, cursa nefiind niciodată anulată.
Șah și box, în același… meci!
Oricât ar părea de straniu, cuvintele șah și box apar împreună într-o competiție numită Şah-Boxing. Concurenții alternează între runde de șah și box, fiecare rundă durând trei minute. Câștigurile pot fi obținute prin șah-mat, knock-out sau puncte marcate. Competitorii trebuie să fie la fel de buni la ambele discipline. Şah-Boxing a apărut inițial la începutul anilor 2000, ca… artă. Plasticianul olandez Iepe Rubingh a adaptat ideea din opera scriitorului francez de benzi desenate Enki Bilal, în anii 1990. Campionatele Mondiale de Şah-Boxing au avut loc pentru prima dată la Amsterdam în 2003 și de atunci au fost găzduite anual în diferite țări. Există, de asemenea, multe competiții naționale în întreaga lume. La mijlocul anului 2020, în plină pandemie, London Chessboxing a transmis primul eveniment de Şah-Boxing cu plată, pentru un public global.
Călcatul rufelor în condiţii extreme
Concursul de „călcat extrem” implică întrecerea între oameni care își împachetează masa de călcat și pleacă în locații îndepărtate pentru a călca haine. De-a lungul timpului în care s-a organizat ciudata competiție, unii au călcat… extrem în creierii munților, căzând cu parașuta din avioane, prin diverse locuri stranii urbane sau în mijlocul unor ape, în timp ce făceau schi nautic sau chiar scufundări. Călcatul extrem a debutat pe post de competiție într-o grădină din Leicester, Marea Britanie, la sfârșitul anilor 1990. În 2002, primele Campionate Mondiale de călcat extrem au avut loc la München, Germania. Recordul mondial Guinness pentru „Cei mai mulți oameni călcând extrem sub apă” a fost stabilit în martie 2011, de Clubul de scufundări De Waterman, din Țările de Jos, cu 173 de persoane călcând sub apă timp de zece minute.