Main menu

header

874 2 1de Silviu Ghering și Adrian Barna

Știți unde este Strada „Henri Coandă” din București? La intersecția dintre Calea Victoriei cu Bulevardul Dacia, pe partea dreaptă venind dinspre Piața Romană. Zona duce cu gândul spre... Paris, atât de mare este concentrația de clădiri somptuoase, în prezent sediile unor ambasade. Nu degeaba a fost numit Bucureștiul „Micul Paris” în perioada interbelică.

El, erou al Războiului de Independență, ea, dedicată actelor de caritate - și-au donat întreaga avere statului român

Dintre toate imobilele strălucite de pe „Henri Coandă”, la numărul 11, Casa Macca sare în ochi cu balconul ei spectaculos susținut de atlanți, cu ferestrele decorate cu măști feminine, frunze de palmier și ghirlande. O plăcuță la intrarea în curte „spune” că acolo funcționează Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Una dintre cele mai mari comori arhitecturale ale Capitalei a fost ridicată între anii 1891 și 1900, sub „semnătura” reputatului arhitect Ion D. Berindey, de un cuplu celebru al sfârșitului de secol al XIX-lea: colonelul Petre Macca, erou al Războiului de Independență, şi soția sa, Elena, care și-a dedicat întreaga viață actelor caritabile pentru Biserica Ortodoxă și pentru învățământul public. Soții Macca nu au avut copii, așa că și-au donat întreaga avere statului român. După moartea acestora, în 1912, somptuoasa clădire a revenit Ministerului Educaţiei. A trecut prin mai multe „ministere”, prin Academia Română, devenind Institutul de Arheologie în 1956.

Exterior bogat ornamentat, interior somptuos

Construit într-un stil eclectic, cu influenţe art-nouveau și baroce, imobilul are 4 niveluri, fiecare având o suprafață de 370 mp. Exteriorul abundă în forme și ornamente arhitecturale variate, de la temele și motivele florale din jurul ferestrelor la cei doi atlanți de deasupra intrării principale, care susțin balconul, dar și motive precum capete de madone, lei, ghirlande sau diverse blazoane şi embleme. Interiorul este opulent, elitist și rafinat, cu scări maiestuoase de marmură, holuri impozante, vitralii, sculpturi și picturi cu motive florale, peisaje romantic și personaje alegorice. Într-un cuvânt, somptuos.

După peste 100 de ani în care statul român n-a făcut nicio renovare cât de mică, această bijuterie arhitecturală unică va fi consolidată și restaurată de Institutul Național al Patrimoniului, finanțat de Ministerul Culturii