de Roxana Istudor şi Silviu Ghering
Brandurile gigant nu au fost ferite de teoriile conspirației. Indiferent că a fost vorba despre scandaluri cu dovezi, sfârșite în instanțe, sau despre simple zvonuri care le-au afectat vânzările și profiturile, companiile mari au fost mereu în prim-planul atenției opiniei publice din perspectiva posibilității de a fi implicate în manevre de culise.
Bayer, naziștii, heroina și HIV
Pornită cu trei oameni în 1863, Bayer a devenit un Goliat al industriei farmaceutice, compania fiind faimoasă nu doar pentru inventarea aspirinei și a fenobarbitalului, ci și pentru prezența… heroinei într-un remediu împotriva tusei copiilor! Vremurile grele de după cel de-Al Doilea Război Mondial au silit Bayer să se unească cu IG Farben, mare furnizor al naziștilor. Chiar dacă ulterior compania a investit major în cercetare pentru sănătate, încercând să facă uitată asocierea din trecut, fuziunea cu gigantul semințelor, Monsanto, aflat în centrul unor scandaluri cu pesticide și organism modificate genetic și implicit intrarea producătorului german în domeniul agricol și al producției alimentare, care au atâtea suspiciuni „deasupra capului”, i-a făcut pe mulți să se întrebe care mai este politica Bayer. Mai ales că în anii 1980, compania a fost implicată într-un mare scandal, acuzată fiind că și-a infectat consumatorii din Africa și America latină cu… HIV, vânzând, prin Laboratoarele Cutter, sânge contaminat, care ar fi fost prea costisitor de distrus!
Volkswagen și trucarea emisiilor, în procese fără sfârșit
Atunci când a izbucnit scandalul falsificării nivelului de emisii, Volkswagen era deja un gigant auto care vânduse autoturisme în toată lumea. Doar că, odată cu escrocheria devoalată, memoria publică și-a amintit că această companie a fost fondată de naziști, în 1937, pentru a face concurență mașinii disponibile în masă a lui Henry Ford. Așa a apărut modelul Volkswagen Beetle, care a continuat cu mare succes și după război. Chiar dacă ceea ce a ieșit la iveală în dreptul emisiilor modificate a fost un scandal uriaș, mondial, se pare că Volkswagen este „prea mare pentru a cădea” - șefii au dat vina pe „câțiva ingineri” care au greșit un soft și, chiar dacă s-a vehiculat faptul că la nivelul conducerii centrale nu doar s-ar fi știut ce fac inginerii, dar s-ar fi susținut schema, abia în 2020 venea prima sentință care să oblige compania să plătească daune în Germania. Asta după ce producătorul auto a ajuns la o înțelegere să achite 25 de miliarde de dolari daune pentru consumatorii din SUA și din alte state - încă din 2016. De asemenea, abia în luna aprilie 2021 Procuratura germană a anunțat că a pus sub acuzare 15 directori ai grupului Volkswagen şi ai unui furnizor auto, în scandalul emisiilor diesel din 2015. Zeci de mii de alte procese așteaptă la rând…
GD Searle și îndulcitorul permis… politic!
Descoperit de compania GD Searle în 1965, îndulcitorul NutraSweet, care a dat, de altfel, numele unei subsidiare a brandului, a fost interzis de Food and Drug Administration în 1980, nu doar pentru că este de 25 de ori mai dulce decât zahărul, ci și pentru că asupra produsului, cunoscut și ca aspartame, planează încă de atunci suspiciunea că ar putea genera tumori ale creierului. Dar interdicția FDA nu a fost pe placul secretarului Apărării de la acel moment, Donald Rumsfeld, care făcea parte concomitent și din Consiliul de Administrație al GD Searle, așa că a fost înlocuită conducerea organismului național care veghează la siguranța alimentară cu o persoană mai prietenoasă din Administrația Reagan, iar interdicția a fost ridicată. Astăzi, îndulcitorul este prezent în nenumărate produse, de la gumă de mestecat la vitamine pentru copii. Fostul director al FDA care a eliminat interdicția a intrat ulterior în departamentul de Relații Publice al… GD Searle!
Nestle și scandalul presiunilor pentru privatizarea apei potabile
Omniprezentă, asociată, prin publicitate extrem de agresivă, cu ideea de bunătăți, promovându-și o imagine de companie care lucrează în beneficiul alimentației corecte și care investește enorm în cercetare pentru a-și face produsele cele mai bune din lume, Nestle a reușit, din cauza unor scandaluri, contraperformanța de a fi percepută ca una dintre cele mai nocive companii. Organizațiile de protecția mediului din toată lumea sunt revoltate din cauza cantității enorme de deșeuri de plastic pe care le produce Nestle, precum și din cauza presiunilor enorme pe care gigantul le-a făcut asupra Consiliului Mondial al Apei pentru a schimba definiția acestei resurse din „drept al omului” în „necesitate a omului” și astfel s-a putut trece la acapararea resurselor de apă potabilă, pe care Nestle o îmbuteliază și o vinde oamenilor care nu o mai au ca „drept”, ci ca „nevoie”. Mișcările Nestle pe direcția apei potabile alimentează zvonurile că brandul are planuri mari de a privatiza această resursă fundamentală a omenirii. Un alt scandal enorm în care a fost implicată Nestle s-a petrecut în anii 1970, când brandul derula campanii imense prin care se afirma că laptele praf al brandului este la fel de bun ca acela matern. Această politică dusă în Africa, unde mamele amestecau laptele praf cu apă contaminată, a generat intervenția UNICEF, care a depistat milioane de decese în rândul copiilor uciși de diaree și malnutriție, din cauza amestecului letal. În cadrul unei masive campanii de boicotare a producătorului, acuzat că a făcut „genocid pentru profit”, Nestle a dat vina pe mamele care au amestecat praful cu apă necorespunzătoare…
Coca-Cola plăteşte cu milioane schimbarea percepţiei asupra produsului carbogazos
Așa cum făceau companiile din anii 1960 și 1970 pe direcția modificării percepției publice asupra zahărului sau tutunului, Coca-Cola este un alt gigant care alocă sume enorme pentru a-și menține poziția, vânzările și profiturile. Pe lângă milioanele de dolari alocate imaginii, publicității, atragerii clienților, relațiilor publice și, nu în ultimul rând, operelor de caritate foarte vizibile, prin care Coca-Cola dă bani unui mare număr de organizații de binefacere din toată lumea, compania ar finanța, potrivit presei internaționale, organizații non-profit care să inducă în opinia publică ideea că ar fi mai bine pentru consumatori să se concentreze pe a face mișcare pentru a combate obezitatea și nu neapărat pe răcoritoare. Investigația a arătat că totul se derulează din 2015 încoace, de când compania a furnizat milioane de dolari în contul unui grup numit Global Energy Balance Network, care să modifice percepția publică în favoarea producătorului de băuturi carbogazoase. De altfel, Coca-Cola are în istoric și alte episoade de „intervenții” asupra unor oficialități din sănătate, convinse să mute focusul obezității spre… grăsimi!