de George-Cosmin Butură

Adormirea Maicii Domnului, 15 august, a fost numită pe drept cuvânt cea mai importantă sărbătoare rânduită de Biserică în cinstea Preasfintei Fecioare Maria. Este praznicul care încheie și anul bisericesc, ce începe cu o altă mare sărbătoare închinată Fecioarei Maria, Nașterea Maicii Domnului, la 8 septembrie.

Cea mai veche sărbătoare închinată Fecioarei Maria

Praznicul Adormirii Maicii Domnului ne descoperă, pe de o parte, sensul morții și învierii lui Hristos, iar pe de alta, vocația umanității de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu. Maica Domnului prin adormirea ei se arată ca mijlocitoare la Fiul și părtașă la aceleași biruințe, care la sfârșitul veacului vor cuprinde întreaga creație. În tradiţia românească, ziua mai este numită Sfânta Marie Mare, Sântămăria sau Uspenia. Creștinii se pregătesc pentru acest praznic printr-un post aspru de două săptămâni.

Maica Domnului și Fiul Hristos sunt de nedespărțit

Această sărbătoare este una dintre cele mai vechi comemorări ale Maicii Domnului din creștinătate, ce se referă la adormirea și preaslăvirea prin învierea și ridicarea cu trupul la cer a Maicii Domnului de către Fiul ei. Praznicul Adormirii Maicii Domnului concentrează taina vieții Maicii Domnului și rolul acesteia în cadrul manifestării în lume a iubirii Preasfintei Treimi. Privită din perspectiva Întrupării lui Hristos și a întregului plan de mântuire și îndumnezeire realizată de Mântuitorul Hristos, Adormirea Maicii Domnului scoate în evidență legătura care este între Hristos și Fecioara Maria atât în viață, cât și în moarte. Dacă Întruparea Fiului lui Dumnezeu s-a realizat în urma consimțirii Fecioarei (Luca 1, 38), adormirea ei este făcută prin puterea lui Hristos, care prin hotărârea Lui o mută prin moarte din lume în Împărăția cerurilor, după cum spun Sfinții Părinți ai Bisericii. Viața Fecioarei Maria este văzută inseparabilă de viața Fiului ei. După nașterea lui Hristos, Fecioara Maria îi urmează pretutindeni până la moartea și învierea Lui. După învierea și înălțarea Fiului și Pogorârea Sfântului Duh ea este prezentă în viața Bisericii primare, îndrumându-i pe Sfinții Apostoli în activitatea lor de propovăduire a Evangheliei (Faptele Apostolilor 1, 14).

Arhanghelul Gavriil vestește Fecioarei mutarea la ceruri

Precum la Buna Vestire, Fecioara Maria primește dinainte vestirea mutării ei prin Arhanghelul Gavriil, care a întins ramura de palmier, reprezentând semnul biruinței. „Când Sfânta Născătoare a auzit aceasta, s-a umplut de bucurie și a dat îngerului răspunsul ei dintâi: «Iată roaba ta! Fie mie și acum după cuvântul tău!». Și îngerul a plecat”. 

Mănăstirea Nicula adună Ardealul pe 15 August

România mai este numită și grădina Maicii Domnului, de aceea din evlavie cele mai multe lăcașuri de cult au ca hram praznicul Adormirii Maicii Domnului. Înainte de 15 august se fac pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul Sfintei Mării. Printre cele mai importante se numără Mănăstirea Nicula, Mănăstirea Putna şi Mănăstirea Moisei. La Nicula se află o icoană pictată în anul 1681 de preotul şi iconarul Luca din Iclod, considerată de credincioși făcătoare de minuni. Potrivit unui proces verbal, scris de militarii austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflată la Nicula, a lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1699, de aceea, în fiecare an, are loc pelerinajul tradițional „La Nicula colo-n deal”, care aminteşte de acest eveniment. Plângerea icoanei a dat naștere picturii pe sticlă, meșteșug învățat de săteni şi, astfel, Nicula a devenit prima școală de pictură pe sticlă din țara noastră.

Credincioși din întreaga lume îngenunchiază la Mănăstirea Putna

În Moldova se organizează pelerinaje pentru creștini la Mănăstirea Putna, care are ca hram principal praznicul Adormirii Maicii Domnului. La Putna, vin de hramul mănăstirii mulţi bucovineni, dar şi mii de oameni din toată ţara și din străinătate, îmbrăcați în costume populare. Aici, timp de trei zile, aceștia participă la un program liturgic special și la numeroase manifestări socio-culturale. Slujba hramului are loc în altarul de vară al mănăstirii, fiind săvârşită, în fiecare an, de mai mulți episcopi. Biserica Mănăstirii Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este prima dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare.

Maramureșenii sărbătoresc la Mănăstirea Moisei

La Mănăstirea Moisei din judeţul Maramureş sunt binecunoscute procesiuni care se adună în curtea mănăstirii încă din seara dinaintea praznicului, împreună cu preoţii lor, iar venirea acestora continuă pe parcursul nopţii şi al dimineţii, în jur de 30 de grupuri, din Săcel şi Vişeul de Sus, Săliştea de Sus sau Dragomireşti şi alte zone, însoţite fiecare de preotul paroh. Când ajung grupurile de credincioși din parohiile din împrejurimi, are loc ritualul înconjurării de trei ori a celor două biserici ale mănăstirii, în sunetul clopotelor şi cântând cele mai frumoase pricesne închinate Maicii Domnului. Apoi are loc închinarea la icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, iar la plecare se face din nou înconjurul bisericilor, tot în sunetul clopotelor şi cântând pricesne.

„În Maica Domnului avem în Cer o inimă de mamă, inimă care s-a topit cel mai mult pentru fiul ei şi a bătut şi bate ea însăşi la inima Lui, pentru cauza Lui, care e mântuirea noastră, căci mântuirea nu e o chestiune de justiţie, ci de iubire între Dumnezeu şi oameni“ (părintele Dumitru Stăniloae)

Troparul Praznicului Adormirii Maicii Domnului

Întru naştere Fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la Viaţă, fiind Maica

Vieţii şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.