de Cătălina Tăgârţă

„Să arunce primul piatra cel fără de păcat!”. Cu toții cunoaștem acest îndemn, care apare în Biblie, și, cu toate acestea, ne găsim adesea în mijlocul unui conflict de proporții mai mici sau mai mari, care de multe ori probabil că ar fi putut fi evitat doar dând dovadă de puțină înțelepciune și asumare. De ce și asumare? Pentru că am învățat că fiecare este responsabil pentru ceea ce face și ce spune. Iar uneori, prin simpla schimbare a atitudinii putem păstra sau pierde prietenii de o viață, ori putem să îi rănim profund pe cei din jur, de multe ori fără să realizăm măcar că noi suntem de vină.

Critica față în față

Adesea obișnuim să criticăm, să judecăm în mod inconștient. Acționăm pe pilot automat, ca și când comportamentul nostru ar fi cel normal. Iar asta se întâmplă pentru că nu ne gândim nicio secundă la ceilalți, totul este „despre și pentru noi”. În continuare, vă prezint câteva situaţii în care, cu siguranță, ne-am regăsit cu toții la un moment dat în viață.

Momentul în care îi „înfruntăm” pe ceilalți

Ca să judecați trebuie să dați dovadă de îndrăzneală, curaj și să fiți foarte afectat de ceva ce vi se întâmplă. Însă, atenție atât la vorbele pe care le scoateți pe gură, cât mai ales la tonul vocii. Cuvintele dor, dar felul în care le rostiţi poate sfâșia suflete. De multe ori nici nu e nevoie să spuneți prea multe. Când mimica și tonul vorbesc de la sine, puteți „câștiga” un dușman pe loc, iar asta nu vă aduce nimic bun pe termen lung.

Atenție la spectatori!

Un subpunct sensibil aici este următorul: când critica față în față are loc în prezența altei persoane. Există o limită de bun simț și de toleranţă. Sunt anumite lucruri care trebuie să rămână confidențiale. Fiecare are dreptul la intimitate, nu divulgați lucrurile în public, nici măcar atunci când e vorba despre familie, dar mai ales când vorbim despre colegi sau despre serviciu. Chiar dacă intenția persoanei poate fi una bună, comentariile făcute la momentul nepotrivit, în mediul și contextul nepotrivite, pot deranja interlocutorul. Evitați asta cât puteți de mult!

Indirect, prin bârfă

O altă modalitate binecunoscută de a îi critica pe cei din jur este cea indirectă, fără să știe, pe la spatele lor, ceea ce se cheamă, pe românește, bârfă. Acest lucru este cu atât mai neplăcut cu cât persoana nu este de față. Cred că nu există vreo persoană care să nu fi fost victima bârfei până acum. Și aș vrea să vă provoc să răspundeți la următoarele întrebări: „Când ați aflat ultima oară că ați fost bârfit/ă?”; „De la cine ați aflat și cum v-ați simțit?”; „Vreți să transmiteți și voi mai departe altora aceste sentimente urâte?”. Așadar, spuneţi NU bârfei și evitaţi bârfitorii!

Nu mai „pârâți” copiii

O altă situație destul de neplăcută pentru persoana criticată este cea în care o „pârâți” către altcineva, ea fiind de față. Acest tip de judecată mi se pare chiar mai înjositor decât cel de mai sus și e o situație frecvent întâlnită în rândul părinților, când aceștia se întâlnesc cu alți părinți și încep să „povestească” într-un mod critic comportamentul copilului, care este și el prezent într-un colț al camerei și se joacă. Chiar dacă aparent este ocupat, cel mic este foarte atent și sigur nu se va simți prea confortabil auzindu-vă făcând comentarii care îl pun într-o lumină proastă. Indiferent de vârstă, are și el o reputație de apărat... Dacă ați făcut asta vreodată, vă rog să vă reconsiderați strategia! Puneți-vă doar o secundă în pielea copilului, să vedeți cât de mult îl răniți prin acest comportament. Îi faceți foarte mult rău și îi afectați imaginea de sine. În plus, își poate pierde încrederea în voi din acest motiv.

Fiți voi cei înțelepți

Iată câteva sfaturi utile care vă pot scăpa de dorința de a îi judeca pe cei din jur și să renunțați la a discuta în contradictoriu cu persoane care știu că vă pot seca de energie fără să ajungeți la niciun rezultat:

• gândiți-vă la câte greșeli ați făcut voi și cum v-ați simțit când alții au avut încredere și răbdare cu voi!
• începeți să îl priviți pe cel de lângă voi ca pe o ființă unică, minunată, cu un potențial infinit. Eu sunt de părere că toți oamenii sunt buni, în fond. Doar că unii au avut parte de experiențe mai neplăcute sau au crescut într-un mediu nefavorabil, care i-a împins să se comporte într-un anumit fel. Oferiţi prezumția de nevinovăție în primă fază!
• dacă se dovedește clar că persoana cealaltă a greșit, mai dați-i o șansă, sau mai multe, cât este nevoie. Nu vă condamnați la o viață grea, „câștigând” un dușman! Mai bine trăiți împăcați că ați făcut tot posibilul să fiți în echilibru, în armonie.

Desigur că veți întâlni și oameni care nu vor să învețe din greșeli, care repetă aceleași eșecuri în mod intenționat, însă cu aceștia cu atât mai mult nu are rost să vă certați sau să țineți supărare, pentru că ei atâta pot. Dacă vă arată în continuare răutate, fiți voi cei înțelepți! Acceptați că acela este gradul lor de conștientizare și fie îi abordați din punctul în care sunt, fie vă îndepărtați. Dragoste cu sila nu se poate. Acest lucru nu e valabil în cazul relației cu familia - nu poți schimba membrii familiei. Dar puteți aplica foarte bine legea mediului înconjurător cu cei din jur. Copiii vă urmăresc și învață de la voi. De asta e important să nu „săriți” la ceartă imediat și să dați dovadă de maturitate, urmând și pașii de mai jos!

Gândiți de două ori înainte să vorbiți

Ce puteți face atunci când vă vine în minte ideea de a judeca sau a vorbi de rău pe cineva:

• respirați profund și gândiți-vă de două ori înainte să spuneți ceva! Vorbele nu pot fi luate înapoi, așa că alegeți-vă cu grijă cuvintele.
• faceți exercițiul următor: uitați de voi pentru câteva secunde și gândiți-vă la persoana din fața voastră: Ce ați fi făcut dacă ați fi fost în locul ei? Cum ați fi gândit? Ce ați fi spus? Cum v-ați fi simțit? Cu alte cuvinte, puneți-vă în „pielea” celuilalt!
• după ce vă este cât de cât clar cum gândește celălalt, vedeți dacă ceea ce intenționați inițial să îi spuneți mai este potrivit.
• rețineți că nimeni, niciodată, nu deține adevărul absolut și fiecare vorbește de la gradul lui de conștientizare.
• gândiți-vă la consecințe! În cazul în care celălalt nu acceptă judecata voastră și știți că este genul de persoană care ține supărare toată viața, întrebați-vă „Merită?”.

Așadar, gândiți și iar gândiți! Cei care nu o fac înainte de a deschide gura pierd!

Gândiți-vă de fiecare dată: „Unde am greșit în discuția de azi? Cum pot repara? Ce pot face diferit data viitoare astfel încât să am parte de o comunicare mai eficientă?“

Controlaţi-vă comportamentul şi sentimentele

Pe măsură ce avem un grad de conștientizare mai ridicat, începem să ne dăm seama că greșim, că trebuie să ne controlăm comportamentul, dar acest lucru nu este suficient! Aveți grijă și la sentimente. De multe ori, chiar și când ne abținem să nu le spunem celorlalți ce ne deranjează la ei, să le strigăm defectele în față, îi criticăm totuși în sinea noastră… Vă sună cunoscut? Dacă da, îmi pare rău să vă spun că asta nu ne face neapărat oameni mai buni. E posibil să răbufnim la un moment dat și să spunem totuși lucruri, fără să vrem, dacă nu încetăm să alimentăm vocea aceea interioară care rulează iar și iar texte urâte la adresa celuilalt. Propuneți-vă să fiți mai buni și luați măsuri în privința aceasta, gândiți-vă în fiecare seară la discuțiile pe care le-aţi avut pe parcursul zilei și analizați ce ați fi putut spune diferit, astfel încât să nu mai răniți oamenii. Uneori, cuvintele pot fi adevărate arme.