de Simona Soare Ghișea şi Claudia Mîţoi
Tradițiile reprezintă comori inestimabile, care însuflețesc o comunitate, făcând-o incomparabilă şi nemuritoare. Deși influențele occidentale au pătruns adânc în societatea românească, unele localități continuă să păstreze farmecul vieții patriarhale. Una dintre acestea este comuna Păușești-Măglași, situată pe şoseaua ce leagă Băile Olăneşti de Râmnicu Vâlcea, o destinație turistică apreciată, cunoscută și grație așezămintelor monahale precum Mănăstirea Sărăcinești. Cum sunt păstrate vii datinile și obiceiurile străvechi, pe meleaguri oltenești, aflați de la Alina Deaconesi (foto), fondatorul și președintele Asociației „Familia Pro-Natură”.
Bunicii fac legătura între generații
- Cum v-a venit ideea de a promova bogățiile culturale din Păușești-Măglași?
- Cu toate că trăim în epoca globalizării, în care culturile se reinventează și se deschid una către cealaltă, păstrarea identității și a patrimoniului tradițional românesc reprezintă un obiectiv sacru. Păușești-Măglași este locul unde simt că mă reîncarc energetic. Așa se face că am renunțat la viața agitată, dar plină de oportunități din Capitală, unde am condus o clinică de înfrumusețare și am predat în cadrul unei universități, pentru a mă întoarce în locul drag al copilăriei… Nimic nu se compară cu naturalețea oamenilor de aici, cu spiritul mereu viu al locului, cu optimismul pe care ți-l dăruiește natura.
- Cum v-ați propus să transmiteți obiceiurile și datinile din zonă în rândul tinerelor generații?
- Datinile și obiceiurile străvechi sunt sufletul unei comunități. Pentru a le face cunoscute, am înființat Asociația „Familia Pro-Natură”, o organizație nonprofit, apolitică, având personalitate juridică. Scopul acesteia este de a sprijini membrii comunității din Păușești-Măglași să redescopere și să transmită bogăția culturală și naturală pe care zona o are și pe care a menținut-o de-a lungul timpului. Acest lucru se realizează inclusiv prin întâlniri constante între seniori, tineri şi copii. Unul dintre evenimentele organizate recent a fost proiectul cultural „Bunicii, legătura între generații”, unde au fost prezenți seniorii satului, care au depănat amintiri, sub privirile pline de curiozitate ale copiilor. Elevii, adevărați împătimiți ai tehnologiei, au ascultat cu atenție amintirile bunicilor, ce erau parcă desprinse dintr-o lume de basm.
„«Aolică Mare», un prilej prin care se anunțau viitoarele căsătorii”
- Ce datini și obiceiuri le-au transmis, mai exact, „înțelepții satului” copiilor?
- „Hora satului”, „Aolică Mare” și „Claca în toamnă” sunt doar câteva exemple de datini și obiceiuri foarte cunoscute în trecut printre locuitorii din Păușești-Măglași. Tradiționala horă a satului avea o anumită sacralitate și reprezenta pentru localnici un mod fundamental al afirmării vieţii, la fel de important ca munca şi hrana. Prin programele noastre, ne-am propus ca „Hora satului” să „reînvie” la Păușești-Măglași. De asemenea, un obicei nelipsit, ce avea loc înainte de Lăsata Secului, era „Aolică Mare”, prin care tinerii se adunau pe deal și făceau un foc mare. Acesta reprezenta un prilej prin care se anunțau viitoarele căsătorii. Atunci când doi tineri din sate învecinate se îndrăgosteau de aceeași fată, începea competiția sub forma unor strigări pline de ironie, care erau create pe loc, într-un remarcabil concurs de interpretare. Unul dintre evenimentele emblematice ale comunei este „Ziua Teiului”, care, în trecut, făcea parte din sărbătorile câmpenești. Formațiile artistice, care erau alcătuite din elevi, părinți și bunici, veneau, pe rând, pe o scenă improvizată, unde sărbătoreau pe dansuri și cântece populare. Pădurile de tei predomină în comună. Bătrânii satului consideră și în prezent că acest copac plantat în faţa casei apără familia de spiritele rele și aduce noroc. „Sărbătoarea Teiului” este considerată Ziua Comunei Păușești-Măglași, fiind celebrată la data de 29 iunie, cu ocazia Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
„Respectul pentru credință se află la loc de cinste”
- Județul Vâlcea este renumit pentru mănăstirile și bisericile sale. Cât de puternică este legătura dintre tradiții și credință la Păușești-Măglași?
- Tradițiile reprezintă o coagulare culturală de frumos și adevăr. Ele dăruiesc substanță și statornicie unei comunități. În trecut, tradițiile se raportau și la Dumnezeu, acestea având un profund conținut spiritual. La fel se întâmplă și în zilele noastre, respectul pentru credință aflându-se la loc de cinste. La pas, pe ulițele comunei, te copleșește pacea păstrată de când lumea. Oamenii au construit troițe, acestea constituind o invitație permanentă la rugăciune. Obiectele vechi, cu însemnătate religioasă și spirituală pentru locuitori, sunt expuse la Muzeul Satului din cadrul Căminului Cultural din Păuşeşti-Măglaşi. Evenimentul „Bunicii, legătura între generații” s-a desfășurat chiar în acest loc, ce deţine 240 de exponate de o însemnătate inestimabilă, adunate sau donate de localnici. Se remarcă o icoană a Maicii Domnului, din anul 1800.
„Măglașii erau țăranii liberi”
- Ce semnificație are numele comunei?
- Se consideră că bazele satului „Păușești”, atestat documentar în anul 1512, au fost puse de către Păușa, mama mai multor fii, strămoașa satului. Potrivit albumului monografic „Păuşeşti-Măglaşi, istorie, artă şi credinţă”, măglașii erau țăranii liberi, care aveau obligația să lucreze prin rotație la salinele Ocnele Mari, fără să primească bani. Țăranii liberi așezau bulgării de sare în movile. Acestea erau cunoscute sub denumirea de „magle”. Astfel, se explică și proveniența denumirii de „măglași”. Anual, măglașii erau recompensați cu un car cu sare măruntă, din care o parte revenea Schitului Iezer, în baza unor reglementări domnești. De asemenea, ei erau nevoiți, an de an, să plătească o dare de 40 de galbeni, iar apoi de 60 de galbeni. Conform albumului monografic „Păuşeşti-Măglaşi, istorie, artă şi credinţă”, documentele semnate de domnitorul Constantin Brâncoveanu și de Antonie Vodă din Popești, bunicul Mariei Brâncoveanu, atestă faptul că o parte din munca măglașilor era pentru a ajuta Schiturile Iezer și Sărăcinești. Participarea la munca în saline a măglașilor din Păușești a fost, probabil, numeroasă și permanentă, așa cum arată și o conscripție din anul 1719, din moment ce alături de vechiul nume al satului va rămâne și acela de „Măglași”.
„Vor fi nelipsite şi programele de educaţie pentru sănătate“
- Ce alte proiecte derulează Asociația „Familia Pro-Natură”?
- Activitatea asociației are la bază trei tipuri de proiecte: culturale, educaționale, recreaționale și sportive. Printre proiectele culturale se regăsesc: „Gastronomie locală”, „Obiceiuri și tradiții”, „Dansuri tradiționale - Hora satului”, „Serbări câmpenești - Claca în toamnă”, „Aolică Mare”. Prin proiectele educaționale ne-am propus educarea tinerelor generații în domenii ca voluntariatul, protejarea mediului înconjurător, prin organizarea de tabere și programe de ecologie. Vor fi nelipsite și programele de educație pentru sănătate, ce vor susține adoptarea unui stil de viață echilibrat. Proiectele recreaționale și sportive de tipul drumețiilor pun accentul pe importanța mișcării în natură. De asemenea, proiectele „Picnic cu trei generații” și „Sănătatea în natură” sunt menite să aducă laolaltă generațiile de bunici, părinți și copii, promovând, totodată, potențialul turistic al zonei.