de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
A câștiga un Premiu Nobel este una dintre cele mai mari onoruri din lumea academică. Pe de altă parte, The Annals of Improbable Research este o revistă satirică ce și-a câștigat renumele pentru premiile Ig Nobel, pe care le oferă în fiecare an celor mai bizare descoperiri sau experimente realizate de diverse persoane. Unul mai ciudat ca altul, aceste cazuri sunt deopotrivă hilare și faimoase.
Cercetătorii care trăiesc… ca animalele!
În 2016, Premiul Ig Nobel pentru Biologie a fost acordat în comun lui Charles Foster și Thomas Thwaites. De-a lungul carierei sale, Foster, care este absolvent de Oxford, a trăit în sălbăticie ca pasăre, bursuc, căprioară, vidră și vulpe. El a explicat că motivația sa în toate cercetările este să descopere „cine sau ce suntem” și „ce facem aici”. La rândul său, Thomas Thwaites și-a construit extensii protetice de picioare și a călătorit în Alpi pentru a trăi alături de o turmă de capre, asemenea uneia. „Am încercat să devin o capră pentru a scăpa de neliniștea inerentă de a fi om. Proiectul a devenit o explorare a cât de aproape ne poate aduce tehnologia modernă în îndeplinirea unui vis străvechi al oamenilor: să preluăm caracteristicile altor animale”.
Broaște și legume în levitație
Andre Geim, de la Universitatea din Nijmegen, Țările de Jos, și Sir Michael Berry, de la Universitatea Bristol, Anglia, au câștigat premiul Ig Nobel în fizică pentru cercetările lor asupra levitației… broaștelor! Folosind un Levitron, dispozitiv format din magneți opuși, care interacționează pentru a crea un câmp magnetic, cercetătorii au reușit să facă să leviteze o broască vie la 1,82 metri în aer. Batracienele nu au fost singura specie care a avut un astfel de „zbor”. Cercetătorii au făcut, de asemenea, să leviteze un pește, un șoarece și… câteva legume! Mintea strălucitoare și gândirea lui Geim au făcut ca acesta să fie prima persoană care a primit vreodată și Premiul Nobel, și premiul Ig Nobel.
Răzbunarea pe șef cu păpuși voodoo
În 2018, premiul Ig Nobel pentru Economie a fost luat acasă de o echipă de cercetători de la Universitatea Waterloo, din Ontario, Canada, conduși de Lindie Liang, pentru efortul de a descoperi dacă păpușile voodoo ar putea fi folosite pentru a ajuta angajații să facă față șefilor abuzivi. Echipa afirmă că este firesc ca oamenii să dorească să riposteze față de managementul rău, dar și că răzbunarea directă poate genera daune serioase. Soluția? Angajații să aibă păpuși voodoo cu inițialele șefului și să iasă în oraș. Folosind ace, clești și flacără, grupul a fost încurajat să pedepsească micile jucării în timp ce se gândeau la o perioadă în care au fost nedreptățiți de întruparea păpușii. După ce au bătut bine obiectele, participanții au experimentat o reducere a sentimentului lor interior de furie.
Primarul a scos tancul pe stradă pentru a combate parcarea ilegală
Fostul primar al orașului lituanian Vilnius, Arturas Zuokas, a recurs la cea mai ciudată metodă pentru a lupta cu fenomenul parcărilor ilegale. Edilul a ieșit personal în stradă pentru a remedia problema proprietarilor de mașini de lux care parcau ilegal și blocau pistele de biciclete ale orașului. Folosind un vehicul blindat asemănător unui tanc, Zuokas a fost filmat răsturnând cu plăcere o mașină cu aspect scump, apoi zdrobind-o complet. Videoclipul cu pricina a făcut înconjurul lumii și mulți s-au îndoit că acțiunea ar fi fost autentică, dar rezultatul a fost că șoferii au fost mult mai reticenți în a parca ilegal crezându-se deasupra legii și a celorlalți cetățeni și, în plus, Zuokas a câștigat premiul Ig Nobel.
Grosimea sprâncenelor narcisiștilor
În 2020, decernarea premiilor Ig Nobel a avut loc online, din cauza pandemiei de COVID-19. Miranda Giacomin și Nicholas Rule au primit împreună distincția pentru psihologie. Cercetările celor doi specialiști canadieni au fost dedicate studierii gradului în care persoanele cu narcisism pot fi identificate doar prin grosimea și densitatea sprâncenelor. Scopul mai larg al cercetării a fost de a-i ajuta pe oameni să identifice narcisiștii în viața de zi cu zi și, prin urmare, să știe pe cine să evite. Oamenii de știință susțin că „sprâncenele distinctive dezvăluie personalitatea narcisiștilor, oferind o înțelegere de bază a mecanismului prin care oamenii pot identifica trăsăturile de personalitate narcisiste”.
Elvis în… pâine prăjită!
În 2014, profesorul Kang Lee, de la Universitatea din Toronto, a primit premiul Ig Nobel pentru studiul său asupra fenomenului „pareidoliei feței”. Mai precis, expertul a publicat în revista Cortex concluziile unei cercetări din care reiese că este larg răspândită perceperea vizuală a imaginii lui Elvis, a unor celebrități sau chiar a unor sfinți în… felii de pâine prăjită! „În ciuda caracterului plin de umor al acestui premiu, nu știm niciodată la ce ar putea duce această cercetare în viitor”, a spus Lee în discursul de acceptare a Ig Nobelului.
Barba atenuează șocul pumnului
În 2021, Ethan Beseris, Steven Naleway și David Carrier, de la Universitatea Utah, au finalizat cercetările pe tema funcționalității și utilității bărbilor și au câștigat un premiu Ig Nobel pentru… pace! Cei trei au demonstrat că barba poate atenua cu adevărat forța unei lovituri în plină figură. Oasele protetice create pentru experiment au fost acoperite cu piele de oaie, iar rezultatele au arătat că într-adevăr părul de pe față „absoarbe” o cantitate semnificativă de forță. Unii cercetători au emis ipoteza că, la fel ca leii, bărbații ar fi dezvoltat păr mai lung în jurul gâtului și al maxilarului pentru a proteja aceste zone delicate de atacuri.
Atârnarea rinocerilor cu capul în jos
Un experiment care a atârnat rinocerii cu capul în jos pentru a vedea ce efect a avut această poziție asupra animalelor a fost distins cu unul dintre premiile Ig Nobel. Ceremonia nu s-a putut desfășura în locul obișnuit, Universitatea Harvard, din SUA, din cauza restricțiilor pandemiei, în vigoare în 2021, dar o lume întreagă a aflat că medicul veterinar Robin Radcliffe, de la Universitatea Cornell, și colegii săi au atârnat 12 rinoceri cu capul în jos în Namibia, pentru că doreau să știe dacă sănătatea animalelor ar putea fi compromisă atunci când sunt atârnate astfel, sub un elicopter. Chiar dacă studiul a avut la bază efectele foarte serioase ale acestei metode de a reloca animalele, comisia Ig Nobel nu a putut rata evenimentul, cu atât mai mult cu cât nu s-a observat niciun efect notabil al ciudatei poziții asupra rinocerilor.