de Valentin Țigău
Doi mari artiști spanioli ne avertizează că somnul rațiunii naște monștri. Cea mai mare expoziție Goya și Dali din România se află, acum, la Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni.
Controverse și capricii
„Goya și Dali. Controverse” este un proiect rar în spațiul cultural european. El a fost dedicat celor doi geniali artiști spanioli care au făcut istorie atât prin arta lor, cât și prin controversele stârnite. Concentrându-se în jurul faimoasei serii de 80 de gravuri intitulată „Los Caprichos”, realizată de Goya la sfârșitul secolului al XVIII-lea, reluată și reinterpretată din punct de vedere artistic de Salvator Dali în secolul XX, expoziția rezumă satira celor doi artiști la adresa societății, satiră valabilă până în zilele noastre. Toate lucrările aparțin colecției de artă europeană privată a avocatului George Șerban în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal. Alături de „Los Caprichos” se mai pot vedea lucrări din ciclurile „Tauromahie” și „Dezastrele Războiului”, inclusiv celebra gravură „Somnul rațiunii naște monștri”, care se dovedește a fi de o mare veridicitate, trimițând la conflictul armat din Ucraina și la urmările sale.
George Șerban: „Nu pot colecționa imagini așa de crude!”
Pentru avocatul George Șerban, unul dintre cei mai mari colecționari de artă din România, Goya este, fără îndoială, un critic dur al războiul ca atare. „Ce vedem - spune el -, imaginile acestea sunt îngrozitoare. Pe unele, abia le-am putut cumpăra, din cauza cruzimii ilustrate de Goya. Pe altele, am refuzat să le cumpăr, pentru că arată copii despicați, violuri... toate nenorocirile care se întâmplă într-un război se regăsesc în opera artistului Goya. Totul, pentru ca noi să vedem și să înțelegem inutilitatea acestui război. Noi trebuie, obligatoriu, să facem mereu recurs la istorie, ca să înțelegem că dacă nu vom învăța din istoria, din ororile războiului, iată, ea se repetă la timpul prezent. Cred că acesta este mesajul lui Goya care, acum, la peste 200 de ani de la crearea gravurilor din expoziție, continuă să fie actual... și viu!”.
„Ideea din spatele acestei galerii a fost de a promova și mai mult arta și cultura”
Expoziția se află în sălile uneia dintre cele mai frumoase construcții de pe Valea Prahovei. Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost ridicat în 1911, ca reședință de vară a prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul” datorită averii sale imense. În perioada comunistă, castelul a intrat în proprietatea statului și transformat în sanatoriu al Ministerului de Interne. După 1989, imobilul istoric a fost retrocedat moștenitoarei pe linie directă, Ioana Cantacuzino, strănepoata Nababului. În zilele noastre, castelul se află în proprietate privată și a fost deschis publicului larg începând cu anul 2010. El primește, anual, zeci de mii de vizitatori din țară și din străinătate. Turiștii pot vedea curtea, care a fost îmbogățită cu diverse sculpturi realizate de artiști autohton și din străinătate. De asemenea, ei au acces în interiorul castelului, în cadrul tururilor zilnice, organizate cu ajutorul ghizilor. La etajul superior al castelului, începând cu anul 2015, a fost deschisă Galeria de artă care adăpostește, periodic, expoziții cu lucrări ale unor artiști celebri. „Ideea din spatele acestei galerii a fost de a promova și mai mult arta și cultura - ne-a spus Cristina Ploscaru, reprezentanta Castelului. Pentru că edificiul are și valențe internaționale, am vrut, de asemenea, să aducem în fața publicului expoziții cât mai diverse și valoroase din spațiul cultural european. Am început cu Dali, în 2015. Am avut, apoi, expoziții dedicate lui Picasso, Chagall... Cea mai recentă a fost „Mașinăriile lui Leonardo da Vinci”, venită din Italia. Acum, suntem spectatorii operelor lui Goya și Dali și... nu ne oprim aici! Avem tot felul de idei”...
De la Brukenthal la Cantacuzino
Expoziția „Goya și Dali. Controverse” va sta la dispoziția vizitatorilor până la sfârșitul lunii februarie 2023. Ea a mai fost prezentă, în 2022, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de teatru și a fost itinerată în mai multe localități din România. Managerul Muzeului Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță face un comentariu privind mesajul operelor celor doi mari artiști europeni adus iubitorilor de artă din România. El spune că lucrările lui Goya, pe lângă partea artistică și tehnică (pentru că el începe o artă modernă în gravură), au și un mesaj foarte clar. „Goya a înțeles că arta poate să devină un observator al realității cotidiene și poate ridica diferite semne de întrebare asupra comportamentelor, asupra acțiunilor umane, asupra comunității și a celor care ne conduc. Expoziția de la Bușteni s-ar putea intitula „Goya - contemporanul nostru” pentru că are două teme principale: „Capriciile” și „Dezastrele războiului”, teme care se întrepătrund și scot la iveală diferite caractere umane și ceea ce a însemnat nu doar războiul, ci, mai ales, dezastrele lui. Să ne gândim la morți, la caractere, la familii dispărute, pentru că rezultatul unui război este pe termen lung. Poate, dacă vom cunoaște mai bine lucrările lui Goya, o să înţelegem mai bine și ceea ce înseamnă, astăzi, războiul din Ucraina”. Goya-Dali nu este o expoziție ușoară. Dacă ne gândim că pentru prima oară în România din colecția lui George Șerban a fost expusă o lucrare care merită a da de gândit - și toată lume știe ce înseamnă „somnul rațiunii care naște monștri” - ar trebui să fim fericiți că această lucrare a lui Goya este expusă la Bușteni.
Goya a asistat direct la violenţa, oroarea, cruzimea şi înfometarea populaţiei spaniole comise de beligeranţi
La începutul secolului al XIX-lea, armata franceză condusă de Napoleon a invadat Spania (1807), iar Iosif Napoleon (mai târziu, Iosif I) fratele lui Napoleon Bonaparte, a fost pus la conducerea țării. Goya a fost prezent la evenimentul monstruos al invaziei, dar și al Războiului de Independență (1808-1814). Astfel, artistul a putut asista direct la violența, oroarea, cruzimea și înfometarea populației spaniole (1811-1812) comise de beligeranți, fără a face distincție între cele două tabere. Ciclul de gravură „Dezastrele războiului” poate fi împărțit în trei secțiuni principale: de la 1 la 47 Goya se concentrează asupra incidentelor de război și a consecințelor conflictului asupra soldaților individuali sau a civililor; de la 48 la 64 Goya ilustrează efectele foametei care a lovit Madridul între 1811 şi 1812, când orașul era sub ocupația armatelor franceze. Ultimele 17 gravuri prezintă nemulțumirea liberalilor în momentul restaurării monarhiei Bourbonilor, după încheierea războiului. În galerie sunt expuse un număr de 20 de gravuri din această serie, realizate în diferite tiraje, după plăcile originale.