de Simona Lazăr
În 1972, la Radiodifuziunea Română se auzea pentru prima dată o voce care avea să fie emblematică pentru receptarea folclorului românesc din ultima jumătate de secol. Și, nu, nu era vocea unui solist, a unui artist, ci a unui jurnalist de radio, realizator de emisiuni. Marioara Murărescu (născută la 1 octombrie 1947, cu rădăcini în Muscel, în satul Stoenești din Argeș) și-a început astfel lunga-i călătorie prin care și-a propus să promoveze, să valorizeze tezaurul cântecului popular românesc. După numai un deceniu, aveam să o aflăm la Televiziunea Română unde a imaginat cea mai longevivă emisiune tv de folclor din România. Și cea mai iubită! „Tezaur folcloric” ne-a adus „pe micul ecran” cele mai bune voci și cele mai frumoase și trainice piese ale satului românesc. În 1988, legătura dintre soliști și public a devenit și mai puternică, odată cu spectacolele cu zeci de artiști care urcau de fiecare dată pe scenă, spectacole itinerate în multe dintre orașele țării. În 2014, din păcate, după o lungă suferință - care n-a îndepărtat-o însă de artiști și de telespectatori, Marioara Murărescu s-a stins, într-un mijloc de iarnă. Era 30 ianuarie, către miezul nopții... A lăsat în urmă un dor care ne determină, măcar din când în când, să îi recompunem ființa generoasă din amintirile celorlalți, de la fiul său, Petru, la cea care a preluat emisiunea după acel ianuarie trist și până la zecile - poate sute - de colaboratori cărora le-a fixat câte un reper în propria lor carieră, în propriul lor destin artistic.
50 de ani de la debutul carierei muscelencei
„Mamei îi plăcea să spună că eu și «Tezaurul folcloric» eram născuți în același an: 1983”, spune Petru Murărescu, unicul fiu al regretatei realizatoare de emisiuni de folclor, atât la radio, cât și în televiziune. De fapt, ediția-pilot a fost pe micul ecran în anul 1982, „pentru a testa, așa cum se obișnuiește, răspunsul publicului la formatul emisiunii, însă în grila TVR a intrat abia în 1983”, precizează acesta. Iată de ce nu e greșit să spunem, în aceste zile de ianuarie, că „Tezaurul folcloric” are patru decenii de existență. Dacă în primii trei ani de viață Petru a fost crescut mai mult de bunica sa din Stoeneștii Argeșului, din 1986 un „nucleu de spirit muscelean” avea să ia ființă în București. Asta pentru ca apreciata realizatoare de emisiuni folclorice să poată simți plenar că aparține și este utilă atât familiei, cât și marii familii de la TVR, unde, alături de echipa sa, formată din profesioniști redutabili, și de cei mai buni soliști și instrumentiști ai momentul, „imagina”, săptămână de săptămână această emisiune atât de iubită. Mai înainte de Televiziunea Națională, fusese radioul public, unde Marioara Murărescu s-a angajat. „În 1972 s-a angajat la radio, deci sunt 50 de ani de la debutul carierei sale și încă de la început a fost un promotor al folclorului românesc”, spune Petru. „Mama spunea că acolo, la radio, s-a format”.
Mamă și... colaboratoare
Petru Murărescu ne spune că a crescut, a trăit printre artiști, alături de mama lui și de munca ei. Că artiștii au crezut în ea și, fără a fi legat neapărat prietenie, a existat o relație strânsă cu aceștia, cu unii chiar dincolo de scenă și de studioul de televiziune. „Au fost inevitabile unele apropieri, la noi veneau acasă unii artiști pentru a discuta unele aspecte legate de muncă”, spune. Cerându-i să ne devoaleze mai mult despre Marioara Murărescu în intimitatea căminului și a familiei ei, ne spune: „De la 2-3 ani, am crescut în mediul ei: am văzut cum se realizează o emisiune, am văzut artiștii, cum se lucrează cu aparatura. Tezaurul...? Eram fascinat. Evident, am rămas în mediul muzical, pentru că am urmat Liceul de muzică Dinu Lipatti, unde am făcut pian, nai și canto popular. Deci am avut parte de muzică, în perioada mea de formare, deși mama a spus că a încercat să mă ferească de lumea asta din lumina reflectoarelor, pentru că e o lume fragilă... Și după un timp am trecut în spatele camerelor, unde m-am implicat când a fost nevoie, apoi pe partea de organizare. Am avut multe proiecte la care am colaborat cu ea chiar”. „Cum era mama, ca... mamă? Iubitoare, grijulie. A ținut loc cu brio și de tată, iar alături de bunica, eram o familie”. Unii artiști spun despre ea că le-a fost ca o mamă. Că era ca o cloșcă şi ai ei pui. „Ca mamă, a fost o persoană obișnuită, cu tot ceea ce înseamnă bun aceste cuvinte”.
„Toți aveau nevoie de o confirmare de la ea”
Cum putem să onorăm memoria Marioarei Murărescu? Petru, fiul său, a înființat încă din anul 2014 o asociație care îi poartă numele: „Am dat niște spectacole în memoria ei, la Sala Palatului, în 2014 și 2015. Ne-am implicat în diverse locuri unde am fost invitați. Am dat premii în numele ei. De exemplu, la noi, în Argeș, de unde sunt bunicii mei, nu se putea să nu își amintească de mama și ne-au rugat să acordăm un premiu, în cadrul festivalului-concurs «Sus la munte, la Muscel». Și la «Strugurele de aur» am fost invitați și l-am premiat pe Tudor Furdui Iancu. Am fi vrut să ne implicăm mai mult, dar vremurile astea din urmă au fost cam ciudate. Sperăm ca viitorul să fie mai prietenos”. Îi spun fiului Marioarei Murărescu despre cuvintele de dragoste, de apreciere, de... dor pe care mi le-au încredințat unii dintre soliștii care au fost promovați de mama sa. „Le mulțumesc tuturor! Îi mulțumesc doamnei Veta Biriș, care a avut întotdeauna cuvinte de laudă la adresa mamei mele, cu atât mai mult cu cât aceasta era deja consacrată când a cunoscut-o pe mama. Dar țin minte cum unii artiști veneau la ea s-o întrebe, înainte de a intra pe scenă, despre costum, despre atitudinea pe care să o aibă la filmări sau în spectacole. Toți aveau nevoie de o confirmare din partea ei”. Și, aveau să o dovedească întâlnirile noastre cu artiștii, sfaturile de atunci mulți le respectă și azi.
Câteva mărturii ale celor care au cunoscut-o „Şi azi, felul în care Marioara Murărescu realiza «Tezaur folcloric» este unic“
La plecarea unui artist, ne rămâne, sub o formă sau alta, opera sa. În cazul soliștilor de muzică populară, sunt înregistrările cu cântecele lor. Dar, atunci când cel care „a plecat” este realizator de emisiuni televizate - și nu doar atât, ci formator de personalități, constructor de cariere sau prieten de drum lung al celor deja formați, deja intrați în conștiința publicului -, într-un astfel de caz, cum este și cel al Marioarei Murărescu, ce se poate face? Să-i păstrăm vie memoria, prin cuvintele celor care au cunoscut-o! Ceea ce vom face și noi, în rândurile care urmează!
Mioara Velicu: „Trebuia să fie totul autentic, până la Dumnezeu”
Mioara Velicu, solista-etalon a Moldovei sudice, și-a început colaborarea cu Marioara Murărescu în urmă cu aproape o jumătate de secol: „În 1974, am imprimat la radio piesele mele «Pădure cu brazi umbroși» și «Așa-i hora pe la noi», redactor fiind Marioara Murărescu. Ei i-a plăcut foarte mult cum sună... Pe atunci, se primeau scrisori de la ascultători, pentru premiul Cântărețul Anului, iar eu am ieșit pe locul 5, după Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu și Irina Loghin”, rememorează artista. La „Tezaur folcloric”, spune, a colaborat încă din primele ediții. Mai mult chiar, în 1988, s-a aflat pe scena primului concert „Tezaur folcloric”. „Era o sărbătoare pentru public, dar și pentru artiști. Pentru noi a însemnat și o provocare pe care ne-a lansat-o Marioara Murărescu, pentru că a știut să ne așeze în duete, așa cum a făcut cu mine și cu Laura Lavric. A fost un dialog extraordinar între noi două și meritul a fost al dumneaei. Acele concerte au schimbat percepția publicului asupra folclorului autentic”. Ca toți cei cu care am vorbit, în aceste zile de cuvenită rememorare, Mioara Velicu a subliniat: „La Marioara Murărescu, fie că erai la televiziune sau în concerte, nu puteai să faci rabat. Trebuia să respecți zona folclorică pe care o reprezentai și în ceea ce privește costumul, de sus până jos, și în ceea ce privește creația, care trebuia să fie autentică până la Dumnezeu”. Mioara Velicu s-a numărat printre cei o sută de artiști care au urcat pe scena primului concert In Memoriam Marioara Murărescu, organizat chiar în toamna anului 2014. „Nu puteam să nu fim alături de ea, să nu cântăm pentru sufletul ei. De pe o stea, ne urmărește în continuare și mie mi se pare că ea încă ne ghidează și nu putem face rabat de la autentic, pentru că... ne privește Marioara Murărescu. N-o va uita nimeni. Niciodată!”.
Veta Biriș: „Cu atâta drag se uita când la noi, când la public”
Făcând „pasul” peste munte, în Ardeal, am întâlnit-o pe Veta Biriș, cea pe care Marioara Murărescu obișnuia să o numească „voce de flacără”, mai cu seamă datorită repertoriului său bogat în cântece patriotice. Autentice! Despre concertele „Tezaur folcloric”, Veta Biriș povestește: „Marioara Murărescu venea, ne prezenta și se oprea la ieșirea de pe scenă, de unde ne urmărea... Cu atâta drag se uita când la noi, când la public... și nu-i venea să creadă ce mare succes poate să aibă!”. Cele două s-au întâlnit încă din perioada de realizator de emisiuni radio a Marioarei Murărescu. „Sunt mai mult de 40 de ani de atunci. Luasem numai note de 10 la concursul «Floarea din grădină» și dumneaei l-a sunat pe directorul Electrecord de atunci și m-a recomandat. Discul meu de debut a fost primul disc long-play (cu zece melodii) al unui interpret de folclor. Tot ea mi-a făcut un recital cu cântece istorice. Cântecul Iancului, Horea... Oamenii se ridicau în picioare, cântau cu noi cu ochii în lacrimi; când pe scenă eram noi, cei din grupul de Ardeal: Furdui, Bocșa, Sava Negrean, eu... Simțeai cum... arde sala! Reacționa extraordinar, la cântecul patriotic. Iar Marioara Murărescu nu trebuia să ne spună nimic, pentru că se vedeau pe chipul ei bucuria și satisfacția”. Cum și cine duce mai departe memoria Marioarei Murărescu? „Ea a dat un nume profund emisiunii pe care o realiza”, spune Veta Biriș. „Emisiunea ei a fost iubită, spun mulți, și pentru că nu erau atâtea televiziuni, atâtea emisiuni de folclor. Dar eu cred că și azi felul în care Marioara Murărescu realiza «Tezaur folcloric» este unic. Mai cred că parcă prea ușor mulți au dat-o uitării. Ea se mândrea cu noi, se bucura cu noi. A fost o iubitoare a neamului românesc și a valorilor lui nepieritoare”.
Steliana Sima: „Era ca o cloșcă şi ai ei pui de aur”
La sud de Carpați, aflăm o altă solistă a cărei carieră a fost marcată de Marioara Murărescu: Steliana Sima. „Foarte puțini știu că, într-o anumită perioadă a carierei mele, a fost să fiu interzisă pe posturile de radio și de televiziune. Doamna Marioara a spus: «Dar de ce să fie interzisă? Uite, am s-o chem, că doar nu o fi dracul chiar atât de negru!». Era o femeie puternică și care a știut întotdeauna ce vrea”. Care au fost principalele calități ale Marioarei Murărescu? „Era ca o cloșcă şi ai ei pui de aur, îi aduna pe toți pe lângă ea și îi ajuta cu sfaturi. Era un om înțelept și punea suflet în tot ceea ce făcea. Era unul dintre stâlpii de rezistență ai folclorului românesc, pe care îl promova mereu. Păi ce concerte făcea doamna Marioara! Scotea de acolo, din lada de zestre, adevărate bijuterii folclorice, pe care le aducea pe scenă. Veșnicia s-a născut la sat, dar nu toți oamenii s-au născut la sat și atunci ea le aducea satul pe scenă, cu frumusețile lui”. Și-mi mai face o mărturisire: „Îi plăcea să miroasă în jurul ei a tămâie. Punea bobițe de tămâie pe ochiul de aragaz. Îl purta pe Dumnezeu în suflet și era foarte sensibilă. Eu mă rog mereu pentru ea și îi aprind o lumânare. Chiar îmi e dor și îi simt foarte mult lipsa”.
L-au păstrat în grilă ca pe un bun cultural-artistic de valoare Gheorghiţa Nicolae: „TVR a considerat de cuviinţă ca în memoria Marioarei Murărescu «Tezaurul folcloric» să continue“
Aflată în grila Televiziunii Române de patru decenii - fiind una dintre cele mai longevive producții ale TVR -, emisiunea „Tezaur folcloric” nu putea să fie dată uitării, o dată cu dispariția realizatoarei, mult îndrăgita Marioara Murărescu. Mai veche colaboratoare a acesteia, ea însăși un produs al TVR, Gheorghița Nicolae a preluat, în 2014, sarcina dificilă și frumoasă de realizator. Împreună, parcurgem istoria „Tezaurului...” și o rememorăm pe creatoarea lui.
O echipă de profesioniști
„«Tezaur folcloric” este un program creat ca să răspundă cerințelor vremii, impuse de statutul unei televiziuni naționale, prin care să fie promovate valorile folclorului românesc, din diferite zone ale țării”, spune Gheorghița Nicolae. „Nu trebuie exclus nici faptul că fiecare membru al echipei s-a dovedit a fi un bun cunoscător al folclorului, cu pregătire superioară și experiență în fiecare dintre domeniile cerute de realizarea unei asemenea emisiuni, dintre care o amintim aici pe doamna Aurelia Ticulescu, pictorul scenograf al emisiunii. Era o echipă de profesioniști, având în frunte un om cu dragoste pentru folclorul românesc, doamna Marioara Murărescu! Astfel, în anul 1982, se realizează primele filmări, primele înregistrări, iar între primii invitați ai acestor filmări se numără: taragotistul Dumitru Fărcaș, Sava Negrean Brudașcu și Orchestra «Mărțișorul», din Cluj Napoca, Lucreția Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Grigore Leșe, Mariana Anghel și alții, la care s-au adăugat formații instrumentale, vocale și coregrafice”.
„A reprezentat nu doar o rampă de lansare pentru interpreții de folclor, ci și un program care să dea tonul şi să ghideze”
Alături de Televiziunea Română, alături de doamna Marioara Murărescu au venit cei mai importanți interpreți de folclor ai României, pentru ca împreună să promoveze tradițiile populare. „Au venit din toate zonele țării, cu zestrea lor folclorică, aducând astfel în faţa telespectatorilor un program conceput pe ideea de accesibilitate, originalitate, autenticitate, la cel mai înalt nivel. «Tezaurul folcloric» a reprezentat nu doar o rampă de lansare și de afirmare pentru interpreții de folclor, ci și un program care să dea tonul şi să ghideze, să construiască o adevărată mentalitate pentru cum să fie un interpret de folclor, un creator din domeniul artei și culturii tradiționale, să propună un etalon, atunci când vorbim despre promovarea satului românesc și a valorilor naţionale”. De ce a fost nevoie, pentru acest deziderat? „De seriozitate, muncă și multă dedicație”, răspunde fără ezitare Gheorghița Nicolae, apreciind că și azi aceste cerințe sunt respectate în Televiziunea Română și reprezintă principalul argument că emisiunea este și azi cel mai popular şi iubit program de folclor. „Munca în echipă, devotamentul fiecărui membru în parte, cunoașterea în profunzime a domeniului, păstrarea criteriilor de valoare a tot ce înseamnă conținut și modalități de prezentare”, toate au condus la „un produs mediatic de esență, în peisajul media”.
„Rămâne un adevărat model de realizator”
S-a spus despre această emisiune că a făcut legătura între trecut și prezent, creând premizele receptării viitoare a folclorului românesc. Ea a traversat dintr-un regim politic în altul, dar s-a ghidat după principii mult mai puternice, care nu au scos-o din albia ei inițială... „Aceste principii s-au păstrat în realizarea emisiunii și după anul 2014 (anul dispariției doamnei Marioara Murărescu), bineînțeles, cu adaptarea la realitățile survenite în timp, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al locului de exprimare artistică, al formelor de prezentare, al conținutului”, afirmă Gheorghița Nicolae. Despre cea care i-a fost mentor, colaboratoare și colegă în Televiziunea Română și a cărei muncă a dus-o mai departe, Gheorghița Nicolae declară: „Cunoscând-o de peste 35 de ani, ca interpret, coordonator de formații folclorice și, de aproape 20 de ani, ca membră a echipei «Tezaur folcloric», consider că seriozitatea cu care privea fiecare demers, fiecare detaliu, în realizarea programului a constituit una dintre calitățile esențiale ale Marioarei Murărescu. Era un realizator pasionat şi organizat al unui program care, prin conținutul accesibil, atractiv, atotcuprinzător al domeniului, prin formele și modalitățile de prezentare (tehnice, scenografice), continuă să aducă publicului multă bucurie şi să îl seducă, prezentându-i realitatea folclorului românesc. Prin toate acestea și prin dăruirea de sine, prin implicarea în actul artistic, Marioara Murărescu rămâne un adevărat model de realizator al emisiunilor folclorice”.
Impunerea unui brand
Vorbim despre ea numind-o: „Doamna Tezaurului folcloric”... Era respectată, iubită, deopotrivă de public și de colegi. „Pe vremea când era realizator la Televiziunea Română, doamna Marioara Murărescu a avut sprijinul colegilor şi al celor aflaţi la conducere (amintesc aici, în mod deosebit, pe Tudor Vornicu și Dumitru Moroșanu), astfel că erau asigurate toate condițiile tehnice, logistice, resursele financiare şi umane necesare realizării acestui program aflat în coordonarea domniei sale. Filmările și înregistrările se făceau cu cei mai buni specialiști din Televiziunea Română, care au contribuit, prin munca lor, la impunerea brandului «Tezaur folcloric». Totodată, ca o recunoaștere a înaltului profesionalism, Marioara Murărescu a fost desemnată să conducă, o perioadă, redacția de folclor a Televiziunii Române”.
Memorie și rememorare
Ce a făcut și ce face Televiziunea Română pentru a păstra memoria acestei admirabile doamne, care a schimbat, practic, felul în care publicul recepta tezaurul satului românesc, până la ea? „După dispariția realizatoarei Marioara Murărescu, Televiziunea Română a considerat de cuviință că, în memoria sa, «Tezaurul folcloric» trebuie să meargă mai departe, păstrându-l în grilă ca pe un bun cultural-ar- tistic de valoare, al Televiziunii Române, program care să amintească de numele realizatorului de excepție, Marioara Murărescu”, ne zice Gheorghița Nicolae, completând: „Realizarea emisiunii «Tezaur folcloric» a revenit echipei formate și instruite chiar de Marioara Murărescu. S-a ocupat de asta încă din anul 2003 până în anul 2014, anul plecării domniei sale în lumea cea fară de dor, cum, adesea, îi plăcea să spună”. Începând cu anul 2006, Gheorghiţa Nicolae (cea care avea să îi ia locul în 2014) a preluat sarcinile de producător, „parte a echipei fiind şi Sergiu Marinescu, jurnalist, component al vechii echipe, şi Roxana Ionela Popuşoi, jurnalist, astăzi ea fiind producător”. Pe de altă parte, spune Gheorghița Nicolae, „concertele In memoriam Marioara Murărescu și ediţiile speciale «Tezaur folcloric» - realizate în coproducție cu instituții de artă și cultură din țară - au avut, de asemenea, menirea să păstreze vie memoria Marioarei Murărescu”. Cât de greu este să te numeri printre „urmașii” Marioarei Murărescu? „Păstrarea standardelor înalte ale emisiunii «Tezaur folcloric», emisiune aflată constant în fruntea audienţelor Televiziunii Române, reprezintă actul suprem de păstrare a memoriei realizatorului Marioara Murărescu. Le mulțumim tuturor colegilor care au venit alături de noi, pe parcurs, la realizarea acestui program, oameni dedicați acestei emisiuni”.
Constantin Enceanu: „Marioarei Murărescu îi datorez duetul cu regretatul Petrică Mîțu-Stoian”
Constantin Enceanu, alt reprezentant al Olteniei folclorice, îi datorează Marioarei Murărescu duetul cu regretatul Petrică Mîțu-Stoian: „Eram la Bacău, la Festivalul Ion Drăgoi, când ne-a zis: «Voi doi trebuie să aveți un moment de zece minute, cu taraf tradițional». Ni s-a părut o sarcină foarte grea, știind că este exigentă. Dar impactul a fost atât de puternic, încât și azi am imaginea acelei săli care ne aplauda. Noi terminasem momentul, ea trebuia să intre pe scenă și publicul nu mai contenea. Ne-a făcut din cap semn să continuăm, iar noi am improvizat atunci ceva. Ne gândeam că ea a fost mulțumită, dacă ne-a lăsat să facem un bis”. Despre „Tezaur folcloric”, rememorează: „În 1997 am fost invitat de «Doina Gorjului» într-un recital. Lansasem atunci melodia «Stai cu mine, omule, să-ți cânt». Văzând reacția publicului, mi-a zis: «Măi, eu niciodată nu te-am chemat la emisiunile mele». La care eu i-am răspuns: «Doamnă, numai grija asta nu o aveți dumneavoastră, dar lăsați că mi-o veni și mie rândul». «Afurisit oltean mai ești!», mi-a zis zâmbind. Și după aceea am fost la emisiunile și concertele dumneaei”. Solistul consideră că Marioara Murărescu este unică. Prin ceea ce a făcut, ca și prin felul ei de a vorbi, prin puterea ei de convingere și dăruirea pentru artiști și folclor. „Da, cred că se cuvine să fie organizate mai des spectacole in memoriam, este lucrul cel mai simplu pe care îl putem face pentru cea care a schimbat în bine destinul multora dintre noi”.