de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Există nenumărate povești și legende care înconjoară unele dintre cele mai faimoase nestemate ale lumii. Dar dincolo de toate plăsmuirile imaginației, istoria a consemnat coincidențe cel puțin stranii care însoțesc istoria acestor celebre pietre prețioase purtătoare de ghinion care uneori s-a dovedit fatal.
Black Orlov și sinuciderile în lanț
Istoria diamantului Black Orlov este plină de întâmplări tragice care au fost legate de circulația acestei splendide pietre. Pe de o parte, legenda spune că diamantul își are originea în India. În secolul al XIX-lea, un călugăr a furat enorma nestemată neagră de pe capul unei statui a zeului Brahma. Călugărul s-ar fi sinucis la scurt timp după abominabila faptă. Aventurile diamantului au continuat - după un secol a ajuns în Rusia, în posesia prințesei Nadia Orlov, care i-a schimbat și numele. Dar nu a fost de ajuns: după un timp, Nadia s-a aruncat în gol de pe un bloc din Roma. Și tot povestea lui Black Orlov include episodul achiziționării diamantului de un comerciant pe nume J.W. Paris, în 1932. La scurt timp după ce a intrat în posesia pietrei, acesta a sărit de pe un bloc…
Safirul violet din Delhi și-a ruinat toți proprietarii
Potrivit legendei, safirul violet din Delhi a fost furat de la templul Indra, în 1857. Potrivit documentelor care au însoțit povestea pietrei prețioase, colonelul W. Ferris a adus-o în Anglia și imediat au început problemele pentru el și familia sa. Militarul s-a îmbolnăvit grav și a pierdut tot ce avea. Fiul său a moștenit piatra și a avut aceeași soartă, așa că i-a dat nestemata unui prieten, dar nu i-a făcut un bine, ba dimpotrivă: amicul s-a sinucis la scurt timp, ruinat la rândul său. În 1890, Edward Heron-Allen a achiziționat safirul. Imediat ce a devenit proprietarul acestuia, au început „accidentele”, așa că a încercat să scape de nestemată dăruind-o unei cântărețe - aceasta și-a pierdut la scurt timp vocea și aproape a ajuns muritoare de foame. Heron-Allen a aruncat safirul într-un canal, dar piatra a fost găsită și i-a fost înapoiată. Disperat, omul a ascuns-o într-un seif la bancă și nu a mai scos-o de acolo cât a trăit. După moartea sa, fiica lui Heron-Allen a dăruit safirul Muzeului de Istorie Naturală din Londra, împreună cu o notă de avertizare asupra… puterilor sale fatale.
Proprietarii diamantului Hope au murit rând pe rând, de la primul cumpărător la Regele Ludovic al XVI-lea, trecând pe la un bijutier olandez ucis de fiul său care apoi s-a sinucis, la fel ca grecul Simon Maoncharides, care a deținut celebra piatră prețioasă la un moment dat
Tiara „frunză de căpşuni“ şi ravagiile molimelor
O splendidă bijuterie, tiara Strawberry Leaf („frunză de căpșuni”) a fost proiectată de Prințul Albert pentru fiica sa, Prințesa Alice. Înainte să fie terminată, soțul Reginei Victoria a murit de febră tifoidă. Mai târziu, prințesa a luat tiara cu ea când și-a început noua viață alături de soțul ei, în Germania. Dar apoi și-a pierdut doi dintre copii din pricina molimelor și a murit ea însăși, la doar 35 de ani, de difterie. Tiara a fost oferită fiului supraviețuitor al lui Alice, Ernst, și purtată de soția sa. Dar singurul lor copil a murit de febră tifoidă, iar cuplul a divorțat. Ernst i-a dăruit bijuteria celei de-a doua soții. Fiul lor, Georg, s-a căsătorit cu Prințesa Cecilie, dar aceasta a intrat în travaliu prematur în timp ce se afla cu familia într-o aeronavă, episodul încheindu-se dramatic cu prăbușirea avionului și moartea tuturor pasagerilor. În prezent, diadema aparține Fundației Casei Hesse, unde este expusă, dar nu a fost niciodată purtată de membrii familiei.