de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Bullyingul poate face viața copiilor extrem de neplăcută și poate cauza probleme de sănătate pe tot parcursul vieții. În timp ce problema se extinde, unele societăți au descoperit modele eficiente de combatere a fenomenului, iar acestea implică participarea tuturor membrilor societății la prevenție.
Efectele agresiunii persistă zeci de ani
Lady Gaga, Shawn Mendes, Blake Lively, Karen Elson, Eminem sau Mike Nichols sunt doar câteva celebrități care și-au deschis sufletul și au vorbit public despre una dintre cele mai dificile perioade din viața lor - anii de școală marcați de bullying. Oricine a fost victimizat în copilărie înțelege sentimentele teribile pe care le pot aduce aceste tipuri de experiențe. Iar consecințele nu se opresc aici - cercetări recente sugerează că efectele hărțuirii în copilărie pot persista timp de zeci de ani, cu schimbări de lungă durată care expun victimele la un risc mai mare de a suferi de boli mintale și chiar fizice. De pildă, un studiu citat de BBC menționează că în rândul bărbaților, agresiunea din copilărie a dus la o creștere de 18 ori a ideilor și acțiunilor suicidare. De asemenea, s-a constatat faptul că expunerea la hărțuire în copilărie este legată de niveluri semnificativ mai mari de inflamație la vârsta de 45 de ani.
Încălcare a drepturilor copiilor
Astfel de constatări ale oamenilor de știință determină un număr tot mai mare de educatori să-și schimbe părerile despre hărțuire, de la un element inevitabil al creșterii la o încălcare a drepturilor copiilor. „Oamenii obișnuiau să creadă că bullyingul este un comportament normal și, în unele cazuri, că ar putea fi chiar un element care construiește caracterul. A fost nevoie de mult timp pentru ca oamenii să înceapă să considere acest tip de agresiune ca fiind ceva care poate fi cu adevărat dăunător”, explică Louise Arseneault, profesor de psihologie la King’s College din Londra. Cu această schimbare de gândire, mulți cercetători testează diverse scheme antibullying. Dacă în anii 1990 și începutul anilor 2000 nu existau campanii sistematice pentru a aborda fenomenul, astăzi există cel puțin o strategie care s-a dovedit de succes: programul Olweus.
Abordează întregul ecosistem școlar
Dezvoltat de psihologul suedez Dan Olweus, care a condus o mare parte din cercetările academice timpurii privind victimizarea copiilor, programul care îi poartă numele se bazează pe ideea că aceste cazuri individuale de agresiune sunt adesea produsul unei culturi mai largi, care tolerează victimizarea. Ca urmare, programul abordează întregul ecosistem școlar, astfel încât comportamentul rău să nu mai poată prolifera. Practic, fiecare adult din școală are nevoie de o pregătire de bază despre hărțuire - inclusiv personalul care lucrează la cantină, șoferii de autobuze etc. Concret, programul Olweus începe cu o recunoaștere a problemei. Școlile întreabă elevii, prin sondaje, despre experiențele lor. „A ști ce se întâmplă este cu adevărat important și poate ghida eforturile de prevenire a agresiunii”, detaliază Susan Limber, profesor de psihologie la Universitatea Clemson, din Carolina de Sud.
Adulții înrădăcinează mesajul în cultura instituției de învățământ
Adulții din ecosistemele școlare sunt chemați să acționeze ca modele pozitive, care să consolideze comportamentele bune și să manifeste toleranță zero față de orice formă de agresiune. De asemenea, programul implică o bună cunoaștere a locurilor din școală în care este cel mai probabil să apară bullying și supravegherea acestora în mod regulat. Mai departe, la nivelul sălilor de clasă, elevii țin întâlniri pentru a discuta natura bullyingului și modalitățile prin care îi pot ajuta pe cei care devin victimele unui comportament negativ. În acest fel, programul promovează înrădăcinarea mesajului antibullying în cultura instituției. Așa se face că, deși există zeci de mii de cazuri de bullying în statele nordice, acestea sunt mult mai puține decât în alte societăți dezvoltate. De altfel, fenomenul nu se limitează la școală, iar Limber susține că părinții ar trebui să caute semnele problemei. Adultul trebuie să ia în serios preocupările elevului - chiar dacă din perspectivă exterioară par banale - păstrându-și totodată capul limpede. Dacă este cazul, părintele inițiază o conversație cu școala, care trebuie să elaboreze imediat un plan pentru a se asigura că elevul se simte în siguranță.
„Chiar și câteva săptămâni de intervenție s-au dovedit eficiente”
Lucrând cu programul Olweus, Limber a testat schema în diferite setări, inclusiv o lansare la scară largă, în peste 200 de școli din statul american Pennsylvania. Experimentele au generat o scădere la 2.000 de cazuri de agresiune în doi ani. Foarte important, cercetătorii au observat și schimbări în atitudinea generală a celorlalți elevi față de agresiune, inclusiv o empatie mai mare față de victime. Pe de altă parte, o meta-analiză recentă, care a examinat rezultatele a 69 de studii, a concluzionat că aceste programe și campanii antibullying nu numai că reduc victimizarea, ci și îmbunătățesc sănătatea mintală generală a elevilor. „Chiar și câteva săptămâni de intervenție s-au dovedit eficiente”, arată David Fraguas, de la Spitalul Clínico San Carlos, din Madrid. Pe de altă parte, programul Olweus a dat rezultate și prin încurajarea școlii să stabilească așteptări foarte clare pentru ceea ce este definit ca un comportament acceptabil - și consecințele dacă se încalcă aceste reguli.
Statistici teribile
Peste Ocean, bullyingul este considerat o adevărată epidemie. Statisticile sunt teribile: 90% dintre elevii din clasele IV-VIII raportează că au fost hărțuiți; 28% dintre elevii din clasele VI-XII se confruntă cu bullying; 20% dintre elevii din clasele IX-XII se confruntă cu astfel de agresiuni; peste 160.000 de copii refuză să meargă la școală în fiecare zi, de teamă să nu fie victime; 70,6% dintre elevi declară că au fost martori la bullying în școala lor; peste 71% dintre elevi afirmă că bullyingul este o problemă majoră; peste 10% dintre elevii care abandonează școala o fac din cauza hărțuirii repetate; în fiecare lună, 282.000 de elevi sunt agresați fizic în școlile secundare din Statele Unite, iar numărul este în creștere; 86% dintre elevii chestionați în cadrul studiilor naționale au spus că „alți copii își bat joc de ei sau îi agresează”; 64% dintre elevii care sunt hărțuiți nu raportează bullyingul. În ceea ce privește România, o anchetă recentă a organizației Salvați Copiii arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, iar aproape jumătate dintre copiii chestionați au mărturisit că au fost victime ale bullyingului.