de Simona Soare şi Flori Pintea

Șapte din zece elevi din România sunt analfabeți funcțional, adică știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce citesc, potrivit Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfășurat anul trecut, în care au fost testați aproape 165.000 de școlari din 526 de instituții de învățământ. Pe lângă învățători și profesori, un rol deosebit de important în educația școlarilor îl au părinții. Aceștia pot aplica diverse metode care să-i ajute pe copii să fie atrași de studiu.

Mai puțin timp în fața ecranelor, o mai bună concentrare

Există mai multe cauze posibile ale interesului scăzut pentru studii. Spre exemplu, una dintre acestea ar fi că elevii sunt distrași de dispozitivele digitale. Informația din surse digitale (tablete, telefon și computer) se accesează rapid și îi stimulează pe școlari la maxim. De asemenea, aceasta poate fi controlată de către toți cei care utilizează dispozitivul respectiv. Fiind expuși la aceste ecrane, multe ore pe zi, pentru elevi, să stea jos la școală, să ia notițe și să asiste la ceva ce nu pot controla cu un simplu buton reprezintă o adevărată corvoadă. Același lucru este valabil și atunci când copiii trebuie să-și facă temele. Practic, reducerea accesului la ecrane poate reprezenta o modalitate prin care părinții formează copiilor deprinderi care sunt adecvate studiului. Nu trebuie neglijate nici situațiile în care elevii nu se concentrează asupra sarcinilor de învățare, deoarece au alte interese. Aici, nu ne putem referi la un procent mare, dar există elevi cu un talent ieșit din comun, iar alte lucruri, inclusiv școala, devin pentru ei neatractive. Practic, este nerealist ca unui elev cu talent deosebit la muzică sau la tenis, care participă la diverse concursuri, părinții și profesorii să-i ceară note maxime la toate materiile. Sigur că ar fi ideal ca acești copii să obțină performanțe școlare remarcabile, dar, în general, ei își canalizează resursele spre aria lor de interes. Părinții pot să-i ajute să rămână pe o linie de plutire, fără să facă presiuni zadarnice sau să-i determine să-și abandoneze interesele. Dimpotrivă, elevii trebuie să simtă că sunt sprijiniți de părinți, la tot pasul. 

Empatia poate crea o conduită școlară adecvată

Atunci când părinții au puține clase și nu acordă nicio importanță studiilor sau discută în casă că școala nu este folositoare în viață, nici copiii nu vor fi motivați să studieze. Pornind de la exemplele personale, părinții vor putea să-i determine pe elevi să învețe și să meargă cu plăcere la școală. Expunând orice experiență întâlnită pe băncile școlii, precum și învățămintele desprinse din aceasta, părinții vor reuși să se apropie mai mult de copiii lor, ajutându-i să înțeleagă beneficiile studiului în dezvoltarea unei cariere mai târziu, în viața de adult. În general, empatia ocupă un loc esențial în crearea unei conduite școlare corespunzătoare. Mai sunt și situații când părinții sunt plecați la lucru în străinătate, iar copiii rămân în grija bunicilor sau a altor rude. Aceștia nu pot suplini rolul părinților și nu-i pot educa corespunzător pe cei mici. Pe de altă parte, banii și cadourile primite de la părinți îi pot face pe mulți copii să adopte o atitudine de superioritate față de colegi și profesori. De multe ori, această atitudine îi atrage în anturaje ciudate, chiar periculoase. Astfel, nu este de mirare că interesul lor pentru studiu scade. Implicarea părinților în educația copiilor ar trebui să constituie o prioritate, darurile oferite neputând să înlocuiască grija părintească și suportul emoțional.

Încurajați activitățile extrașcolare

Copiii învață, în prezent, mai mult practic și vizual. Totuși, nu toți profesorii pot să acopere această nevoie, fiind percepuți drept plictisitori și demodați de către elevi. Nu este o soluție ca părinții să-i critice pe profesori în fața copiilor. Însă, ei își pot încuraja copiii să caute diverse fotografii, filmulețe și informații pe internet, care se referă la anumite subiecte școlare. Astfel, elevii vor înțelege mai bine lecțiile și vor fi motivați să se implice practic în procesul de învățare. Atunci când părinții urmează anumite cursuri sau citesc o carte, ei le inspiră copiilor ideea că toată lumea trebuie să continue să studieze. Citiți împreună cartea de seară, mergeți la operetă, la muzeu, la teatru, participați la evenimente educative împreună, comunicați și fiți deschiși în dezbaterea oricăror subiecte mai mult sau mai puțin corespunzătoare vârstei. În acest mod, copiilor li se transmite și o atitudine pozitivă cu privire la școală. Totodată, este indicat să încurajați activitățile extrașcolare ale celor mici, întrucât educația nu presupune doar timp petrecut în sala de clasă. Astfel, veți descoperi aptitudinile copiilor dumneavoastră și veți cunoaște mai bine domeniul unde ei pot face performanță, apelând și la educația nonformală. Frecventarea unui club școlar sau a unui centru educațional creativ, unde copiii își pot alege o activitate preferată precum cursuri de muzică, de actorie, de astronomie sau de karate, reprezintă o opțiune de luat în calcul. Cu toate acestea, chiar dacă elevilor le face plăcere să urmeze astfel de cursuri sau de ateliere educative, evitați să le încărcați programul cu prea multe activități, deoarece, la un moment dat, se vor simți de-a dreptul copleșiți.

Pentru efectuarea temelor, stabiliți un program foarte clar

Temele pentru acasă sunt o parte importantă a experienței școlare. Lăsați-i pe copii să aleagă zona din casă unde își vor face lecțiile. Asigurați-vă doar că locul respectiv este iluminat natural corespunzător și că este suficient de mare, încât să le permită să învețe și să scrie. În timpul studiului, pauzele scurte sunt de bun augur, consideră psihopedagogii. Practic, mintea elevilor preia mai multă informație, când există aceste mici pauze. Totuși, stabiliți un program cât se poate de clar pentru efectuarea temelor, pe care școlarii să-l agreeze și să-l respecte. Mențineți o atitudine pozitivă, întrebându-i pe copii care este tema lor preferată și ce sarcini au de rezolvat. O relație bună de comunicare este esențială. Nu-i certați pe elevi și nu-i pedepsiți când aceștia întâmpină probleme la învățătură, vă sfătuiesc specialiștii în parenting. În schimb, puteți aplica o variantă de terapie prin joc. Invitați-i la o mică plimbare în parc sau propuneți-le să desenați împreună. Ulterior, aduceți în discuție subiectul pe care doriți să-l abordați.

Înscrierea copiilor la sporturile preferate, la cursurile de șah, de dans, de muzică, îi poate face pe aceștia să-și dorească și mai mult să studieze

Dezinteresul faţă de studiu poate fi însoţit de anumite simptome

În cazul în care dezinteresul față de studii și școală apare brusc, este posibil să existe și o problemă de natură psihologică, avertizează specialiștii. Dezinteresul este, în general, însoțit de simptome emoționale sau fizice, iar, în aceste condiții, este necesar să vă adresați unui specialist în psihoterapie. Conflictele în familie, divorțul părinților, anumite boli, senzația că sunt neglijați de membrii familiei, fenomenul de bullying în școli - toate acestea îi pot face pe copii să nu mai obțină aceleași performanțe școlare. De asemenea, dacă observați că aveți copii mai timizi, îi puteți ajuta în acest sens, planificând întâlniri cu colegi. Puteți să-i chemați pe aceștia în vizită sau să organizați întâlniri de joacă. Petrecerea timpului cu colegii și legarea de noi prietenii sunt unele dintre cele mai agreabile aspecte ce țin de școală. Există și copii cu ADHD, autism și alte probleme mentale ori cognitive, care necesită tratament, terapii sau școli speciale, dar multe dintre aceste situații se manifestă înaintea vârstei școlare.