de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Dependența de rețelele de socializare și de aplicațiile de pe smartphone este atât de extinsă și de profundă, încât nici măcar nu mai este percepută ca atare. În aceste condiții, poate părea bizară, chiar inedită ridicarea unui val al persoanelor care sunt decise să se desprindă de această nevoie acută. Și, totuși, se întâmplă.
Mulți vor să renunțe
De la copiii de școală primară la politicieni, toată lumea este pe rețelele de socializare. Pe de altă parte, însă, UK Addiction Treatment (UKAT), o organizație care conduce centre pentru tratarea dependenței de rețelele sociale, anunță că a înregistrat în ultima perioadă o creștere cu 5% a numărului de persoane care au cerut ajutor pentru a renunța la această dependență. „Este foarte probabil ca în cele din urmă să realizăm cu toții daunele pe care rețelele de socializare le cauzează relațiilor noastre, sănătății mintale și experienței din lumea reală”, spune Nuno Albuquerque, consilier la UKAT. Și nu este doar o declarație. Recent, proprietarul Facebook, Meta, a raportat că numărul de utilizatori activi zilnic a scăzut pentru prima dată în istoria sa. Între timp, un raport intern Twitter, „scăpat” în această toamnă, arată că utilizatorii cei mai activi anterior au scris mai puțin.
„Toate acestea trebuie să se oprească!”
Conștientizarea sporită a faptului că s-a instalat (încă) o dependență face ca tot mai mulți oameni să renunțe la rețelele sociale sau cel puțin să petreacă mai puțin timp pe acestea. Gayle Macdonald este life coach, specializată în modalitățile de a-i face pe dependenții de alcool să se lase de acest viciu și a experimentat această renunțare la rețelele de socializare, care inițial i s-a părut de groază. „Mi-am spus că toate astea trebuie să se oprească! Nu mai făceam altceva decât să mă gândesc tot timpul la crearea de conținut și să-mi fac griji cu privire la ce să postez. Îmi ocupa tot mai mult spațiu personal și timp și, paradoxal, mă dezamăgea tot mai mult, așa că postam și mai mult”, își amintește Gayle. Pe scurt, manifestările oricărei alte dependențe… Și antreprenorul Urvashi Agarwal, de pildă, fondatorul brandului britanic de plicuri de ceai JP’s Originals, din Londra, a renunțat la Instagram în 2014, după un an s-a întors, iar recent și-a șters contul personal pentru a doua oară și anunță de data aceasta că nu se va mai întoarce: „Nu numai că se pierde prea mult timp, dar există din ce în ce mai puțină intimitate”.
Reîntoarcere la contactele „clasice“
Hilda Burke, psihoterapeut și autoarea cărții „The Phone Addiction Workbook” („Cartea dependenței de smartphone”), susține că în prezent există o conștientizare tot mai larg răspândită cu privire la cât de mult timp petrec oamenii pe platformele de socializare: „Acest lucru este acum ușor cuantificabil, deoarece majoritatea telefoanelor arată defalcarea modului în care o persoană își petrece timpul online. Totul poate servi ca un semnal de alarmă, așa că mulți dintre clienții mei au exprimat o corelație între utilizarea intensă a rețelelor sociale, somnul de slabă calitate și anxietatea crescută”. Specialiștii le recomandă celor care renunță la rețelele sociale să-și informeze toți prietenii, astfel încât aceștia să încerce să-i contacteze prin intermediul altor modalități - telefon sau e-mail.