de Silviu Ghering și Adrian Barna
Comuna Turdaș se întinde pe malul stâng al Mureşului, la nord de DN7, „ascunsă” după o colină mică. La 6 km de Orăştie şi 20 km de Deva. Râul Mureş înconjoară satul spre nord şi vest, iar spre est se află pârâul Sitiş, care desparte hotarul satului Turdaș de cel al satului Pricaz din comuna amintită. Denumirea Turdaş are semnificaţia de „trecătoare întărită”: pe acolo se făcea trecerea peste râul Mureş, de la Turdaş la Bobâlna, cu ajutorul unui pod plutitor numit „brudină”. În apropierea Turdașului a fost descoperită o așezare imensă, se poate spune un „oraș” imens, cel mai vechi nu numai din Transilvania, ci chiar din Europa de Est. Mai vechi decât... piramidele egiptene! Ridicat pe la anul 4.200 î.Hr., înainte să apară vestitele construcții megalomanice din Egipt (2.630-2.611 î.Hr.).
„Perla arheologică a Transilvaniei” este pe A1, tronsonul Deva-Orăștie
Existenţa aşezării neolitice de la Turdaş este cunoscută încă din anul 1850, când au fost făcute primele cercetări în zonă. Încă de la începuturi a fost numită „perla arheologică a Transilvaniei” datorită numărului mare de artefacte descoperite acolo. Cele mai multe săpături au fost efectuate în 1875 și continuate abia în 1910. De atunci, lucrările cele mai „sistematice” au aparținut arheologilor sibieni, între 1992 și 1998, reluate apoi în perioada mai-noiembrie 2011, cu ocazia săpăturilor preventive prilejuite de proiectul construcţiei autostrăzii Nădlac-Sibiu (A1), tronsonul Deva-Orăștie.
Fortificații, case, cuptoare, multă ceramică și 5... schelete!
„Orașul” antic de la Turdaș este o cetate enormă, cu o suprafață de 100 de hectare, cu 1.300 de metri de fortificaţii şi în jur de 6-7 kilometri de „împrejmuiri” de apărare. Sistemul de fortificaţii era realizat din lemn şi alcătuit din 11 palisade şi o serie de şanţuri succesive ce aveau la acea vreme o profunzime de... 200 m! Au fost dezgropate şi două porţi, tot din lemn, cu turnuri, care marcau intrarea în sistemul de fortificaţii, 60 de cuptoare și o mulțime de obiecte din ceramică, statuete antropomorfe şi zoomorfe, dar şi „siluete” aşezate pe tron, simboluri ale regalităţii. Și 5... schelete! „Sacrificii”, sunt de părere specialiștii... Datorită acestor descoperiri, specialiştii în domeniu consideră că primul oraş din Transilvania ar fi fost un mare centru regional de producţie şi de distribuţie a ceramicii.