de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Extinderea planetară a platformelor de social media a inaugurat o eră a imaginilor prelucrate cu grijă, în care frumusețea impecabilă și viețile perfecte domină ecranele dispozitivelor inteligente. Pe de o parte, social media oferă beneficii incontestabile, dar pe de altă parte, există o îngrijorare tot mai mare cu privire la impactul percepțiilor nerealiste despre frumusețe asupra sănătății mintale. Specialiștii recomandă câteva reguli prin care fiecare se poate ține la adăpost de efectul iluziilor.

Prioritatea acceptării de sine

Într-o epocă în care imaginile idealizate inundă rețelele sociale, iluzia perfecțiunii este omniprezentă. Cu aceasta s-a extins și obsesia multora de de a se potrivi cu normele de frumusețe, care de regulă nu au legătură cu individualitatea fiecăruia. De aici impactul negativ asupra stimei față de propria persoană, imaginii corporale și sănătății mintale a celor care cred că este obligatoriu să se conformeze regulilor inventate de alții. Expunerea și implicarea constantă cu platformele de social media au fost legate de diverse probleme de sănătate mintală. Specialiștii arată că derulând încontinuu prin pagini inundate de corpuri modificate și fețe filtrate, standardele de frumusețe nerealiste pot deveni ușor o preocupare disproporționată în viața oricui și generează nemulțumire față de propria imagine. Dar, stabilind limite și acordând prioritate acceptării de sine, se poate naviga pe peisajul rețelelor sociale într-un mod mai sănătos și mai pozitiv.

Recunoașterea problemei și abordarea frontală

Una dintre cele mai periculoase tendințe este prezentarea online a versiunii idealizate a propriei persoane, grație instrumentelor și filtrelor de editare foto. Aceste imagini atent îngrijite creează un sentiment fals a ceea ce este posibil referitor la frumusețea proprie. Consecința acestei expuneri la imagini idealizate este un sentiment adânc înrădăcinat de inadecvare, care survine în secunda întoarcerii la realitate. Unele persoane ajung să-și pună la îndoială propria valoare tot căutând în mod constant validarea externă. Presiunea poate deveni enormă și, pentru toți cei care nu vor iluzia să le preia controlul existenței, sunt necesare recunoașterea problemei și apoi abordarea frontală a acesteia și a impactului generat.

Rezistența în fața culturii consumului

Rețelele sociale perpetuează o cultură a nemulțumirii corporale. Reclamele și conținutul sponsorizat vizează adesea vulnerabilitățile fiecăruia, profitând de dorința oamenilor de perfecțiune. Prezentând produ- se și servicii care promit să remedieze probleme care nu întotdeauna sunt… probleme cu adevărat, ci doar comandamente ale modei, rețelele de socializare întăresc ideea că oamenii nu sunt suficient de buni așa cum par. Acest aspect duce mai departe un ciclu de consum constant, clienții încercând tot timpul să atingă un standard de frumusețe care este evaziv, determinat de alții și supus capriciilor modei. Două exemple pot fi relevante: pistruii, care nu sunt nici pe departe o problemă, ci o caracteristică a imaginii unor oameni, și strungăreața, care nu este nicidecum un defect, dar moda a implicat ba încercări disperate de a o corecta, ba dimpotrivă, așa cum se întâmplă mai nou, a devenit un detaliu fermecător al imaginii. În acest tablou general, psihologii arată că reîntoarcerea la evaluarea corectă a propriei persoane, așa cum este, unică, reprezintă unul dintre pașii importanți spre „declarația de independență” de standardele de frumusețe din mediul virtual.

Conturile apropiate de realitate, antidot pentru tulburările de alimentație

Rețelele sociale pot contribui la dezvoltarea sau exacerbarea tulburărilor de alimentație, uneori cu rezultate catastrofale și pe termen lung. Fluxul constant de imagini care prezintă tipuri de corp idealizate - și adesea de neatins - poate declanșa nemulțumire corporală proprie și modele alimentare dezordonate, apoi o relație nesănătoasă cu mâncarea, care este greu de corectat ulterior. Ce este de făcut? Primul pas este preluarea controlului asupra experienței proprii pe rețelele sociale, urmărind conturi care promovează pozitivitatea corpului și reprezentări diverse, apropiate de viața reală, ale frumuseții. Mai departe, specialiștii recomandă o atenție la răspunsul propriu vizavi de rețelele sociale: dacă navigarea declanșează reacții negative, sentimente de nemulțumire sau iritabilitate, este foarte simplu să fie oprită urmărirea conturilor care provoacă disconfort sau afectează negativ bunăstarea mintală. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că fiecare persoană este unică și că nu pot exista în realitate standarde corporale universal valabile, așa cum sunt promovate pe rețelele de socializare.

Perioadă zilnică de deconectare de tehnologie

Expunerea constantă la perfecțiunea prelucrată cu atenție și presiunea de a prezenta o versiune perfectă a propriei vieți sunt de natură să genereze anxietate. Cum acest sentiment a ajuns o alertă mondială, mai ales în rândul tinerei generații, cea care va trebui să preia lumea și s-o ducă mai departe, specialiștii atrag atenția că este necesară combaterea interacțiunilor online negative, de la comentarii deplasate la forme mai grave de hărțuire, care pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării mintale și pot dezvolta sau agrava depresia. În aceste condiții, o opțiune sănătoasă este întotdeauna stabilirea de limite clare pentru utilizarea rețelelor sociale. Potrivit experților, asta se poate obține prin renunțarea la derularea haotică dinainte de culcare, ca să se evite persistența aspectelor negative în minte înainte de odihnă. De asemenea, se poate evita navigarea pe site-uri imediat după trezire, când mintea pregătește ziua care urmează și care trebuie să se deruleze pe alte coordonate, nu cele ale negativității din mediul virtual. Unul dintre trucurile cu efect palpabil ține de autodisciplină: se poate desemna o perioadă zilnică de deconectare de tehnologie, stabilirea acestui reper fix fiind de natură să elibereze mintea de încărcătura negativă.

Comparaţia permanentă cu standardele ideale, perfecte, deci nerealiste de pe reţelele sociale pot afecta grav sănătatea mintală, mai ales la vârsta adolescenţei

Abilităţile de gândire critică ajută la a discerne între reprezentările reale şi cele idealizate, de pe reţelele sociale

Sprijinul specializat identifică strategiile eficiente

Persoanele care își dau seama că utilizarea rețelelor sociale are un impact negativ asupra sănătății lor mintale pot să ia în considerare și varianta de a apela la un specialist în domeniul sănătății mintale - un terapeut sau un consilier. În acest fel, se pot elabora și pune în practică, personalizat, strategii sănătoase de gestionare a relației cu standardele de frumusețe promovate pe rețelele de socializare. Printre acestea se numără punctarea faptului că social media sunt, în fond, un instrument care poate fi folosit și numai pozitiv, precum și diverse modalități de prioritizare a bunăstării mintale proprii și o interacțiune conștientă cu social media, care poate remodela impactul navigării online.