de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

Populația globală va ajunge la aproape 10 miliarde de oameni în următoarele trei decenii. Fiecare grad de încălzire a temperaturii reduce producția de culturi cu până la un sfert. Cercetătorii consideră că algele pot satisface nevoile alimentare ale lumii, reducând în același timp amprenta ecologică a agriculturii.

Pline de proteine, aminoacizi, antioxidanți, carbohidrați și vitamine

Secetele sau inundațiile prelungite agravează problema furnizării de alimente pentru populația lumii. Pe de altă parte, schimbarea producției agricole cu niște culturi pentru biomasa care să producă energie adaugă o provocare în plus. Se estimează că productivitatea agricolă trebuie să se dubleze în următorii 30 de ani pentru a satisface cererile, dar ce se întâmplă în producția alimentară globală are sens contrar. În aceste condiții, oamenii de știință de la Universitatea Washington consideră că hamburgerii din alge și alte alimente create din acvacultura marină ar putea hrăni lumea și, în același timp, ar salva planeta. Rezultatele unui nou studiu derulat de experții americani a evidențiat faptul că algele, pline de proteine, aminoacizi, antioxidanți, polimeri, carbohidrați și vitamine, dețin cheia combaterii problemelor alimentare. „Potențialul agriculturii de a satisface cerințele nutriționale ale lumii până în 2050 este limitat. Microalgele marine pot ajuta la umplerea decalajului nutrițional, îmbunătățind în același timp durabilitatea generală a mediului și sănătatea oceanelor”, punctează specialistul Charles Greene.

Sute de tulpini pot fi surse de hrană

Studiul cercetătorilor americani a pus în evidență că a cultiva algele ca alternativă la carne este o variantă promițătoare pentru dezvoltarea de noi modalități de producere a proteinelor pentru consumul uman. Oamenii de știință sugerează schimbarea atenției în josul lanțului trofic, către microalge, abundente atât în sistemele de apă dulce, cât și în sistemele acvatice marine. Doar câteva specii sunt utilizate în prezent comercial, dar sute de tulpini au potențialul de a deveni surse de hrană. Plantele mici sunt deja folosite ca ingredient alimentar, în suplimente și ca hrană pentru pești. „Ceea ce a fost o surpriză neașteptată a fost să descoperim cât de multă proteină ar putea fi produsă dintr-o amprentă atât de mică de terenuri de coastă nearabile din Sudul Global. Implicațiile rezultatelor noastre pentru dezvoltarea durabilă sunt profunde”, afirmă Greene.

„Printr-o abordare integrată, de economie circulară, pentru cultivarea microalgelor marine, putem reduce decalajul în nutriția umană proiectată pentru 2050 și, în același timp, multe dintre efectele negative pe care sistemul actual de producție alimentară le are asupra climei și mediului“ (Charles Greene, Universitatea Washington, SUA)

Necesar minim de resurse

Pentru a combate foamea globală și a crește securitatea alimentară, cererea de culturi precum soia - folosită pe scară largă ca hrană pentru animale - va crește cu 80% până în 2050. Producerea de soia necesită cantități mari de apă și provoacă defrișări în America de Sud. În același timp, un kilogram de aminoacizi esențiali din carne de vită necesită 148.000 de litri de apă dulce și 125 de metri pătrați de pământ fertil. Microalgele echivalente crescute într-un iaz deschis necesită doar 20 de litri de apă dulce și 1,6 metri pătrați de teren nefertil. O industrie de acvacultură bazată pe microalge marine nu ar necesita teren arabil și apă dulce și nici nu ar polua ecosistemele prin scurgerea îngrășămintelor.