de Gheorghe Zmaranda
Dumnezeu a făcut cerul și pământul ca un întreg, iar legătura dintre ele este omul. Acesta ar trebui să învețe să privească mereu cerul, să-l exploreze. Sunt cuvintele lui Valentin Grigore (foto), fondator al celei de-a doua Societăți Astronomice Române de Meteori din România (după cea înființată de Victor Anestin și activă la începutul secolului trecut), astrofotograf laureat internațional și specialist în iluminat, membru în Comitetul Național Român de Iluminat. Domnia sa promovează astronomia în rândul publicului prin simbioza astronomie-cultură -artă-educație-societate.
„Pe 28 iulie Luna va fi iluminată aproape 80% și se va afla în conjuncție strânsă cu steaua Antares”
- Ce fenomene astronomice se pot observa pe cer în această perioadă?
- Fenomene astronomice au loc în fiecare zi sau noapte. Sunt fenomene care se repetă regulat, cum sunt fazele Lunii, creșterea strălucirii planetelor (în funcție de poziția lor față de Pământ și față de Soare) și mișcarea lor printre stele. Altele care se văd doar în anumite momente ale anului, cum sunt lumina zodiacală sau norii noctilucenți. Unele sunt rare, de exemplu conjuncțiile sau apropierea foarte strânsă dintre planete sau trecerea acestora prin unele roiuri de stele strălucitoare (cum ar fi roiul Pleiade, denumit și Cloșca cu pui), cometele strălucitoare, eclipsele de Soare și de Lună, apariția de nove sau supernove (foarte rare). Dar sunt și altele care apar neanunțat, cum sunt meteorii sau bolizii sporadici. În mișcarea ei în jurul Pământului, Luna trece prin patru faze atunci când crește sau descrește: Lună Nouă (când nu se vede, fiind în apropierea Soarelui pe boltă), Primul Pătrar (când este iluminată jumătatea vestică și se vede în prima parte a nopții), Lună Plină (când este iluminată în totalitate, aflându-se în partea opusă Soarelui, și se vede toată noaptea) și Ultimul Pătrar (când este iluminată jumătatea estică și apare pe cer în a doua parte a nopții). Tot acest ciclu de faze ale Lunii durează aproape o lună, mai exact 29 de zile și jumătate. Pe data de 17 iulie am avut din nou Lună Nouă (nu s-a văzut deloc în acea zi/seară). După 18 iulie a început să fie vizibilă secera subțire a Lunii seara la vest, după apusul Soarelui. Luna va fi în creștere până pe 31 iulie - 1 august când vom putea admira un superb răsărit (seara) sau apus (dimineața) de Lună Plină. În noaptea de 28 iulie Luna va fi iluminată aproape 80% și se va afla în conjuncție strânsă (apropiere maximă) cu steaua Antares din constelația Scorpion, destul de jos, la orizontul sudic. Apoi descrește până va ajunge din nou în faza de Lună Nouă, pe data de 16 august. Și tot așa.
„În timpul așa-numitelor «furtuni» de meteori s-au putut vedea și câte 100.000 pe oră”
- Este folosită frecvent expresia de „ploaie de meteoriți”. Este, totuși, o formulare greșită. Cum se spune așadar corect?
- Meteorul este un fenomen luminos văzut pe cer sub forma unei „stele căzătoare”, o dâră de lumină care durează între o fracțiune de secundă și maximum câteva secunde. Fenomenul este generat de pătrunderea în atmosfera înaltă, cu viteză foarte mare (între 10 și 70 km/secundă) a unei particule cosmice, numită meteoroid, cu dimensiuni între câțiva milimetri și câțiva centimetri. Aceasta poate proveni din dezintegrarea cometelor sau din fragmente de asteroizi. Datorită vitezei foarte mari, la contactul cu atmosfera terestră, această particulă se aprinde și arde. Așa se produce fenomenul luminos cunoscut sub numele de meteor. Dacă particula care generează meteorul este mai mare, de ordinul centimetrilor sau metrilor, atunci se produce un meteor foarte strălucitor numit bolid. În funcție de densitatea materialului, este posibil ca fragmentele mai mari să nu ardă în întregime în atmosferă și pe la altitudinea de 30-40 km se sting și cad pe pământ sub formă de meteoriți (pietre căzute din cer). Sunt anumite momente din an când numărul meteorilor este mai mare sau foarte mare, iar aceștia par a radia pe cer dintr-un singur loc, numit radiant. În acest caz avem de-a face cu un curent sau roi de meteori, fenomenul numindu-se „ploaie de meteori”. Constelația în care se află radiantul unui curent de meteori dă și numele curentului (Perseu = Perseide, Leul = Leonide etc.). Fenomenul este generat de faptul că în atmosfera terestră intră fragmente provenind din dezintegrarea unor comete, fragmente care încă circulă grupate mai mult sau mai puțin pe orbita cometelor de unde provin. Astfel, sunt anumite nopți la rând când putem vedea o creștere treptată a numărului de meteori care atinge un maximum de activitate, apoi descrește până dispare. La maximum de activitate a unui curent de meteori se pot vedea 5-10 meteori pe oră, 100 de meteori pe oră sau chiar și mai mult. Au fost cazuri în istorie când s-au văzut și 50.000 sau 100.000 de meteori pe oră, așa-numitele „furtuni” de meteori.
„Activitatea lor cumulată poate produce circa 80-100 de meteori într-o noapte”
- Ce ne puteţi spune despre curenții de meteori Alpha Capricornide și Delta Aquaride?
- Sunt cei mai cunoscuți dintre cei patru curenți activi în a doua jumătate a lunii iulie. Curentul de meteori Alpha Capricornide (care are radiantul în jurul stelei Alpha din constelația Capricorn), activ în intervalul 3 iulie - 15 august, este generat de cometa 169P/NEAT care are o perioadă de revoluție în jurul Soarelui de 4,2 ani. Acest curent de meteori produce cel mult 1-2 meteori pe oră pe perioada de activitate, ajungând la 5 meteori pe oră în noaptea de maximum (30 iulie), dar uneori generează bolizi spectaculoși. Curentul de meteori Delta Aquaride Sud, activ în perioada 12 iulie - 23 august, are o activitate puțin mai intensă, în noaptea de 29 iulie putând produce maximum circa 10-15 meteori/oră. Uneori generează bolizi spectaculoși. Se crede că are legătură cu cometa 96P/Machholz care are o perioadă orbitală de 5,3 ani. În intervalul 28-30 iulie ating maximum de activitate patru curenți de meteori, iar activitatea lor cumulată poate produce circa 80-100 de meteori într-o noapte. Din păcate, anul acesta vizibilitatea acestor curenți de meteori este afectată de lumina puternică a Lunii, care, în preajma fazei de Lună Plină, va fi prezentă pe cer cam toată noaptea în perioada de maximă activitate a celor doi curenți de meteori, ceea ce va face greu observabilă apariția meteorilor.
„Este nevoie de un orizont deschis, fără obstacole şi fără poluare luminoasă“
- Care sunt cele mai indicate regiuni de unde putem observa mai bine fenomenele astronomice?
- Pentru a putea vedea meteorii avem nevoie de un cer curat, fără poluare luminoasă. Nu-i putem vedea din oraș, ci de undeva de la țară unde nu sunt atât de multe lumini sau în zone mai retrase, lipsite de lumini parazite. Meteorii se observă cu ochiul liber, nu prin instrumente. Este nevoie de un orizont deschis, fără obstacole, care să ne permită să cuprindem cu privirea o arie cât mai mare de cer. Se pot observa toată noaptea, atât cât radiantul este prezent pe cer. Nu se privește în radiantul curentului de meteori, ci la o distanță de circa 40 de grade (două palme întinse). Sigur, trebuie să avem cer senin și pe cât se poate fără Lună. Spectacolul generat de curenții de meteori este unul deosebit și nu ar trebui ratat.