de Cătălina Tăgârță
V-ați întrebat vreodată de ce amânați lucrurile importante în viață? Oare de ce pare atât de tentant să lăsați pentru mai târziu ceea ce ar trebui să faceți acum? Ei bine, răspunsul se află într-un obicei des întâlnit, dar adesea neglijat - procrastinarea. Cu toții am căzut în această capcană a amânării, indiferent dacă este vorba de sarcini primite la locul de muncă, proiecte personale sau chiar aspecte ale dezvoltării personale. În spatele procrastinării se ascund secrete interesante. Iar dacă ați dezvoltat acest obicei de mai multă vreme, cu atât vă va fi mai dificil să scăpați de el. Dar nu este imposibil. Citiți în continuare despre cum vă poate influența viața procrastinarea și aflați cum o puteți învinge pentru a atinge succesul.
Obicei cronic, realizat intenționat
Amânarea se referă la mutarea unei sarcini sau activități la un moment ulterior, în special atunci când există alte lucruri mai urgente sau mai atractive de făcut. De exemplu, puteți amâna curățarea camerei pentru a ieși cu prietenii sau pentru a vedea un film interesant. Dar când reveniți acasă sau ziua următoare duceți sarcina la bun sfârșit. În schimb, procrastinarea este un obicei cronic de a amâna sarcini importante, esențiale sau cu termene-limită, în mod repetat și intenționat. Persoana care procrastinează evită să se ocupe de sarcini dificile sau neplăcute, deși este conștientă de consecințele negative ale amânării. Procrastinarea devine astfel un comportament ce poate afecta în mod semnificativ productivitatea, performanța și starea generală de bine a persoanei. Așadar, în cazul procrastinării vorbim despre un obicei de a amâna în mod constant acțiunile planificate sau sarcinile importante. Acestea sunt înlocuite cu activități mai puțin urgente sau chiar cu perioade de inactivitate. Vă întrebați, probabil, de ce ar face cineva așa ceva, în mod intentionat, mai ales dacă devine conștient de importanța acțiunilor pe care „Nu″ le face?! Ei bine, răspunsurile pot fi dintre cele mai interesante și diverse.
Determinată de teamă sau anxietate
Procrastinarea poate fi determinată de diferiți factori, precum teamă, anxietate, percepția sarcinilor ca fiind prea dificile sau plictisitoare, perfecționismul excesiv sau lipsa de organizare și gestionare a timpului. Iar mai grav este faptul că persoanele care se confruntă cu procrastinarea se pot confrunta ulterior cu diverse stări. Se pot simți vinovate, poate să apară stres sau frustrare în legătură cu incapacitatea de a îndeplini sarcinile la timp sau de a-și atinge obiectivele. Stresul poate afecta concentrarea și claritatea mentală, reducând astfel eficiența și calitatea muncii prestate. De asemenea, dacă procrastinarea persistă, efectele asupra stării mentale pot fi mai severe pe termen lung. Poate duce la scăderea încrederii în sine, dezvoltarea unei imagini negative de sine și instalarea unei stări de disconfort sau depresie din cauza nerealizărilor și frustrărilor acumulate în timp. Într-un context mai larg, toate acestea vor avea un impact semnificativ asupra performanței școlare, productivității la locul de muncă, stării generale de bine și asupra relațiilor interpersonale. De asemenea, poate duce la sentimente de regret și chiar la pierderea de oportunități valoroase.
Rezistență emoțională în fața sarcinilor dificile
Temerile, anxietățile și fricile pot influența nevoia de a amâna acțiunile prin crearea unei rezistențe emoționale în fața sarcinilor dificile sau nesigure. Practic, persoana evită momentul în care trebuie să le abordeze. Procrastinarea devine astfel o modalitate de a evita potențialele situații stresante sau neplăcute, dar, în același timp, poate întreține ciclul anxietății și stresului pe termen lung. Factorii interni, cum ar fi teama că nu sunteți suficient de bun, teama de eșec sau lipsa de motivație, pot contribui la procrastinare prin crearea unor așteptări nerealiste sau inhibând acțiunea din frica de a nu reuși. De asemenea, factorii externi, precum presiunea termenelor limită sau lipsa unui mediu propice pentru concentrare, pot alimenta amânarea acțiunilor importante, afectând astfel eficiența și calitatea muncii. Primul pas pentru a începe să luptați contra procrastinării este să deveniți conștient că aveți această problemă. Ulterior, începeți prin realizarea unor sarcini mici și ușoare, pentru a câștiga momente de succes și a vă crește încrederea în capacitatea voastră de a acționa.
Dezvoltarea abilităților de autodisciplină
Prin conștientizarea efectelor negative ale procrastinării și adoptarea unor strategii pentru a o depăși persoana poate îmbunătăți performanța, starea mentală și calitatea vieții în general. Depășirea procrastinării implică dezvoltarea abilităților de autodisciplină, gestionarea emoțiilor și anxietăților, stabilirea obiectivelor clare și implementarea unor strategii practice pentru a evita amânarea și a fi mai eficient în atingerea scopurilor propuse. Însă pentru toate acestea e necesar ca persoana să afle care sunt cauzele procrastinării în cazul său. De aceea, se impune o analiză a principalelor motive care stau la baza amânării. Înțelegerea motivelor mai profunde din spatele amânării poate oferi o perspectivă mai clară asupra modului în care acest obicei își face loc în viața cuiva. Pentru aflarea motivelor puteți apela la întrebări de coaching de genul:
1. Ce sarcini sau activități amânați cel mai des și de ce credeți că se întâmplă acest lucru? Cât de des se întâmplă asta?
2. Cum vă simțiți atunci când amânați ceva? Ce anume vă împiedică să începeți acea sarcină sau acțiune?
3. Ați identificat anumite tipare sau gânduri recurente care apar atunci când amânați? Cum vă afectează aceste gânduri?
4. Cât de multă încredere aveți în voi pentru a realiza lucrul respectiv și în ce măsură credeți că frica de eșec poate duce la amânare în cazul vostru?
5. Care ar fi un prim pas pe care l-ați putea face pentru a scăpa de amânare sau care ar fi un mic angajament pe care vi-l puteți lua pentru viitor?
6. Cum influențează temerile, anxietățile și fricile nevoia de a amâna acțiunile.
Iată câteva cauze des întâlnite în rândul persoanelor care au de-a face cu procrastinarea:
1. Teamă de eșec sau teamă de succes: Uneori, persoanele pot amâna sarcinile pentru că se tem că nu vor fi capabile să le finalizeze cu succes sau, dimpotrivă, se tem de responsabilitatea și presiunea succesului.
2. Percepție negativă de sine: Persoanele care au o imagine de sine negativă sau care se critică constant pot amâna sarcinile, crezând că nu sunt suficient de bune pentru a le realiza.
3. Plictiseală și lipsa de motivație: Dacă o sarcină pare plictisitoare sau lipsită de importanță este mai probabil ca persoana să o amâne în favoarea activităților care oferă plăcere imediată.
4. Lipsa de organizare și planificare: O gestionare deficitară a timpului și a sarcinilor poate duce la amânarea acțiunilor importante.