de Gheorghe Zmaranda
Pe data de 22 iunie 2022, Comisia Europeană anunța o schimbare de paradigmă. Civilizația modernă se vedea în fața unei decizii care o forța să își analizeze acțiunile dăunătoare față de natură. După zeci de ani de exploatare irațională a resurselor naturale și de degradare a naturii, a fost elaborată o variantă incipientă a unei legi prin care se impune restaurarea habitatelor naturale degradate. Termenul-limită pentru atingerea primului obiectiv, respectiv restaurarea a unui procent de 20% a ecosis- temelor degradate, este anul 2030. Legea pentru refacerea naturii, cea mai completă inițiativă de acest fel dedicată protecției naturii, a fost supusă analizei timp de un an. În acest timp, a suferit mai multe modificări, iar forma finală nu a fost încă stabilită, dar legea se află în ultima etapă de elaborare. Până la finalul anului, cel mai probabil, vom știi ce stipulează concret această lege.
Versiunea finală urmează să fie stabilită în urma negocierilor cu Consiliul European
La jumătatea lunii iulie, respectiv pe 12 iulie, „în urma dezbaterii asupra legii UE privind refacerea naturii, Parlamentul și-a adoptat astăzi poziția cu 336 voturi pentru, 330 împotrivă și 13 abțineri. Votul de respingere a propunerii Comisiei nu a fost aprobat (312 voturi pentru, 324 împotrivă și 12 abțineri)”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Prin acordarea acestei unde verzi, natura beneficiază de șansa unei „vindecări”. Acest proces presupune aplicarea unor serii de măsuri care să ducă la îndeplinirea angajamentelor internaționale ale UE, în special a cadrului global al ONU privind biodiversitatea de la Kunming-Montreal. Cert este că până în 2030 omenirea trebuie să repare parte din răul făcut naturii prin restaurarea a cel puțin 20% din toate zonele terestre și maritime din UE. Potrivit aceluiași comunicat emis de Parlamentul European „legea se aplică numai atunci când Comisia a furnizat date privind condițiile necesare pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung și atunci când țările UE au cuantificat suprafața care trebuie restabilită pentru a atinge obiectivele de refacere pentru fiecare tip de habitat. Parlamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a amâna obiectivele în cazul unor consecințe socioeconomice excepționale. În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să evalueze orice decalaj între nevoile financiare legate de refacerea naturii și finanțarea disponibilă din partea UE și să analizeze soluții pentru a elimina acest deficit, în special prin intermediul unui instrument specific al UE”. Următorul pas pentru ca legea să devină validă este stabilirea formei sale finale, însă acest lucru va fi posibil doar după negocierile Parlamentului cu Consiliul European.
„Într-o natură puternic degradată nu putem supraviețui”
În România Legea pentru refacerea naturii a creat două tabere, una de susținere a inițiativei și alta de opoziție. Deși a câștigat mulți susținători, Societatea Ornitologică România a lansat chiar și o petiție prin care și-a propus să strângă cât mai multe semnături favorabile acestei legi, implementarea ei este privită cu reticiență în special de fermieri. Potrivit directorului de conservare SOR, Ciprian Fântână, „această lege aduce un strop de speranță în vâltoarea de știri negative referitoare la starea de sănătate a naturii: încălzire climatică, colapsul ecosistemelor, speciile de animale și de plante în declin rapid, dezastre climatice. Victoria a fost la limită, fapt care arată totuși că există o componentă politică majoră care nu este convinsă de necesitatea unor ținte obligatorii de refacere a ecosistemelor. În această încleștare teribilă a fost distrus articolul care făcea referire la refacerea terenurilor agricole și a turbăriilor. Și nu e puțin, dacă ne gândim că intensificarea agriculturii este presiunea și amenințarea cea mai mare pentru natură la ora actuală. Cei care s-au opus acestei legi amână aplicarea tratamentului curativ pentru un pacient aflat în stare critică și ignoră un truism: fără natură sau într-o natură puternic degradată nu poate supraviețui niciun om. Parlamentul European a adoptat amendamente bazate pe Abordarea Generală, poziția statelor membre ale UE cu privire la Legea pentru Refacerea Naturii. Această abordare generală slăbise deja în mod semnificativ nivelul de ambiție al propunerii legislative, în special pentru obiectivele de restaurare a zonelor marine, a turbăriilor și a pădurilor și prin eliminarea articolului privind accesul la justiție”.
Restaurarea terenurilor agricole şi a turbăriilor era esenţială, dar a fost eliminată
În cursa pentru elaborarea formei finale a Legii pentru refacerea naturii, articole care apăreau în varianta ei inițială au fost eliminate, în pofida faptului că acestea erau foarte importante, susțin reprezentanții Societății Ornitologice Române: „Eliminarea articolului propus privind restaurarea terenurilor agricole, care includea restaurarea turbăriilor înseamnă renunțarea la o pârghie esențială pentru creșterea capacității Europei de a capta carbonul și de a aborda agricultura intensivă ca principal motor al pierderii biodiversității. Eliminarea articolului care garantează dreptul fundamental de acces la justiție ne expune la mai multe încălcări ale Convenției de la Aarhus (accesul la justiție în chestiuni de mediu) și condiții inegale între statele membre. În plus, Parlamentul a adoptat un amendament care întârzie punerea în aplicare a legii până când va fi efectuată o evaluare privind securitatea alimentară a Europei - ca răspuns la campania menită să sperie, desfășurată de Partidul Popular European, precum și de grupurile de extremă dreapta. Alte amendamente negative sunt cel care limitează acțiunile obligatorii de refacere a habitatelor terestre numai în interiorul siturilor Natura 2000 și elimină obligativitatea ca ele să fie realizate până la termene stabilite prin această lege sau cel care elimină obligația de nedeteriorare, prevenirea degradării în continuare a habitatelor. Textul conține, de asemenea, multe alte derogări și scutiri care îl slăbesc și mai mult”.