de Georgiana Mihalcea
În prezent, există peste 1,2 miliarde de utilizatori lunari în întreaga lume ai aplicației Instagram și se estimează că această cifră va crește în continuare. Mulți oameni postează imagini sau citate care reprezintă eul lor ideal. Ei doresc ca ceilalți să-i vadă în această lumină pozitivă pentru că vor să se vadă pe ei înșiși în acest mod. Psihologul Diana Boitaș (medalion; dezvoltarearmonioasa.ro) ne-a mărturisit că, deși din punct de vedere psihologic nu există (încă) „sindromul Instagram”, efectele folosirii în exces a acestei aplicații nu sunt deloc de neglijat.
„Are un impact negativ asupra sănătății mintale”
- Cum ați defini, în termeni de specialitate, „sindromul Instagram”?
- În literatura de specialitate nu există încă această sintagmă referitoare la fenomenul Instagram, cu alte cuvinte nu e un termen medical sau oficial folosit. Cuvântul sindrom se referă la totalitatea unor semne și simptome caracteristice unei stări patologice. Așadar „sindromul Instagram” descrie un fenomen social cu mai multe valențe: are la bază o comparare excesivă cu ceilalți pe baza postărilor, există o dependență de validare socială prin aprecierile primite, facilitează o distorsionare a realității prin prezentarea versiunilor idealizate ale vieții și aspectului personal, susține „cultul perfecţiunii”, conduce la evitarea conectării reale cu ceilalți și a respon- sabilităților prin petrecerea unui timp îndelungat pe platformă și, nu în ultimul rând, are un impact negativ asupra sănătății mintale.
- Cum ne afectează întâlnirea zilnică cu imaginea perfectă?
- Acest cult al perfecțiunii pe care Instagram îl promovează poate afecta toate categoriile de vârstă. Vreau să fac referire în primul rând la adolescenți, deoarece ei pot fi considerați mai vulnerabili. De ce? Pentru că în perioada adolescenței există mai mult timp liber ce poate fi folosit pe rețelele sociale, atunci începe conturarea identității, există tot felul de schimbări fizice și emoționale ce îi pot face mai sensibili la reacțiile primite, iar aprobarea grupului fiind extrem de importantă este pentru ei ca o sursă de validare exterioară. Mai mult, funcțiile cognitive superioare ale creierului (luarea deciziei, autocontrol, planificare) nu sunt maturizate, iar riscul de a interpreta greșit realitatea este mai mare. În ceea ce privește celelalte categorii de vârstă, întâlnirea cu imaginea perfectă este riscantă invers proporțional cu nivelul stimei de sine și a maturizării psihice. Studiile psihologice au corelat dependența de Instagram cu diferite simptome: depresie, anxietate, tulburări de alimentație (anorexie, bulimie), scăderea capacității de concentrare, izolarea socială, insomniile.
- Creează această rețea de socializare o nevroză colectivă?
- Este deja o nevroză colectivă! Instagram este ca o sabie cu două tăișuri: pe de o parte putem spune că, facilitând conectarea cu oameni de pe întregul glob, poate scădea nivelul de singurătate, poate crea sentimentul de apartenență și poate crește nivelul de validare prin aprecierile primite în rețea. Pe de altă parte, constanta comparație cu idealul (corpul perfect, casa perfectă, relația perfectă, viața perfectă etc.) generează sentimente de inferioritate, distorsionează imaginea despre sine și despre viață, generează invidie distructivă, scade nivelul motivației și al responsabilității.
„O stimă de sine scăzută îl poate determina pe utilizator să recurgă mereu la filtre”
- Ce se ascunde, de fapt, în spatele măștii impecabile?
- În primul rând, multă singurătate și durere. Cei care se străduiesc să pară perfecți ascund profunde insecurități și îndoieli de sine, o mare teamă de respingere, o presiune constantă de a performa la nivel înalt, multă anxietate extenuantă, presiunea de a se conforma unor standarde pentru acceptare.
- De ce credeți că recurg oamenii la filtre și la minciuna virtuală?
- Există niște nevoi fundamentale umane: nevoia de atașament securizant (siguranță, acceptare, stabilitate, îngrijire, protecție), nevoia de autonomie, competență și identitate, nevoia de limite realiste și autocontrol, de libertate de expresie a emoțiilor și cea de spontaneitate și joacă. Atunci când o nevoie nu este satisfăcută în copilărie în mod repetat, în funcție și de nivelul de vulnerabilitate al copilului, se poate crea un gol emoțional ce își cere drepturile pe tot parcusul vieții. În cazul de față, sentimentul de a nu fi acceptat, iubit sau valorizat, se poate materializa în credința că nu meriți lucruri decât condiționat, făcând ceva inedit sau fiind într-un fel special. O stimă de sine scăzută îl poate determina pe utilizatorul Instagram să recurgă mereu la filtre, să petreacă foarte mult timp postând, interacționând online, să-și petreacă mare parte din timp online, neglijând aspecte importante din viață: conexiunea umană, aspirații, gestionarea situațiilor reale, dezvoltarea personală etc. Conectarea și acceptarea de către ceilalți sunt nevoile exploatate cel mai mult prin intermediul acestei platforme, iar victimele sunt în special cei cu mari carențe în aceste zone.
- Care ar fi calea de scăpare din acest cerc vicios?
- Nu putem evita ca natura umană să nu creeze astfel de platforme. O monedă are întotdeauna două fețe, cu avantaje și dezavantaje. Ce poate face fiecare este să lucreze la el, la stima de sine, la dezvoltarea gândirii critice, la aspecte ale vieții lui ce merită îmbunătățite, pentru a se putea adapta la ceea ce trăieşte, într-un mod benefic pentru el.
„Cultul corpului perfect generează tulburări alimentare“
- Prin ce simptome se caracterizează acest „sindrom”?
- Cele mai răspândite simptome sunt cele depresive și de anxietate. Vizionarea constantă a postărilor perfecte distorsionează realitatea, generând erori în gândire și dezvoltarea sentimentelor de insuficiență și inadecvare. Like-urile și comen- tariile frecvente specifice Instagram pot determina oamenii să caute constant aprobarea externă, ceea ce e contraproductiv pentru o stimă de sine ridicată. Dacă părerea despre sine depinde doar de validări din exterior, atunci când ele dispar se poate produce o adevărată prăbușire psihică. Formele de validare internă sunt cele care mențin un echilibru și rezistență la frustrare. Cultul corpului perfect generează tulburări alimentare, precum anorexie și bulimie ce au multe efecte grave asupra sănătății fizice și psihice: malnutriție, probleme cardiace, ulcer, inflamația esofagului, probleme cu pielea, părul, unghiile, scăderea densității osoase, infertilitate etc. Existența acestor tulburări poate provoca retragere socială, idei suicidale, dependență de substanțe. Interacțiunea socială preponderentă în mediul online poate genera multă anxietate legată de conectarea cu oamenii în offline (în realitate) și o abordare superficială, ceea ce amplifică sentimentul de izolare. Calitatea vieții noastre este strâns legată de calitatea relațiilor noastre. Instagram fiind și o platformă pentru marketing și publicitate mai poate genera o presiune de a cumpăra lucruri de care nu ar fi neapărată nevoie ori de a adânci dependența de cumpărături.