de Gheorghe Zmaranda
În întreaga lume, în fiecare an se fumează aproximativ 6 trilioane de țigări. Aproximativ 4,5 miliarde de mucuri de țigară ajung în natură. În ultimii ani, campaniile de protecție a mediului au pus în centrul atenției poluarea cu deșeuri de plastic, dar, potrivit studiilor recente, nu doar aceasta este principala cauză a generării de poluare cu deșeuri din lume, ci mucurile de țigară care ajung în natură. Ichim Romică Stoica (foto), inovator-expert, cercetează de 15 ani elementele chimice descoperite în deșeurile de țigară. Alături de profesori universitari, cadre didactice, împreună cu specialiști din domeniul medical, acesta a analizat proiectele și inițiativele privind problematica fumatului, precum şi cea a colectării deșeurilor ca urmare a fumatului, la nivel local, european și mondial.
„Industria tutunului este responsabilă pentru pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de pământ, 22 de miliarde de tone de apă”
- Ce știm astăzi despre efectele nocive ale mucurilor de țigară asupra naturii?
- Ocean Conservancy a elaborat un raport în care afirmă că mucurile de țigară, ca număr de reziduuri aruncate, reprezintă 13% din reziduurile din întreaga lume. Un raport al OMS susține că industria tutunului este responsabilă pentru pierderea anuală a 8 milioane de vieți umane, 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de pământ, 22 de miliarde de tone de apă și eliberează aproximativ 84 de milioane de tone de CO2 în atmosfera Pământului. În ecosistemele marine mucurile de țigară poluează direct apa și modifică ciclul ecologic al speciilor de animale și plante, punându-le sănătatea în pericol din cauza acumulării în corpul lor de substanțe toxice nocive. Un singur muc de țigară conține suficientă otravă pentru a ucide, după 96 de ore, 50% din peștii mici aflați într-un litru de apă. Cantitatea de nicotină din 200 de mucuri de țigară este suficientă pentru a omori o ființă umană! Concentrațiile mici de produse toxice provenind din mucurile de ţigară alterează apa şi solul, se descompun foarte greu, în 10, maximum 15 ani şi nu se biodegradează niciodată, transformându-se într-o pudră fină toxică ce rămâne în ecosistem mulţi ani. Fiecare muc de țigară aruncat poate polua 100 de litri de apă. Organizația Maritimă Internațională a ONU a raportat că mucurile de țigară sunt cauza directă şi principală pentru afecțiunile multor specii de păsări și cetacee marine.
„Cresc eforturile depuse pentru curățenie în orașe”
- Vorbim despre o problemă cu repercusiuni serioase pe termen lung asupra naturii. În ce măsură este societatea actuală conştientă de această problemă?
- Potrivit unui studiu realizat recent, mucurile de ţigară sunt cele mai întâlnite dintre deşeurile produse de oameni şi reprezintă 35% din cantitatea de deşeuri colectată de pe străzi, alei şi parcuri. Judecând după dimensiunea lor, am putea spune că sunt o problemă minoră, însă mucurile de țigară cresc eforturile depuse pentru curățenie în orașe, creând un cost suplimentar pentru întreținerea spațiilor publice ale cetățenilor. În ciuda faptului că s-au făcut atât de multe campanii pentru a nu arunca gunoi pe stradă, fumătorii continuă să arunce mucurile de țigară la voia întâmplării, neconştientizând pericolul pentru viitorul mediului înconjurător şi, îndeosebi, pentru viață. Motiv pentru care se constată imperios necesară implicarea autorităților publice locale prin sprijinirea unor inițiative pe termen lung care să rezolve problema colectării, anihilarea și reciclarea deșeurilor rezultate, a unor iniţiative care să adopte o legislație unitară aplicativă ca urmare a fumatului.
„Este nevoie de soluții realiste și viabile pentru colectarea și reciclarea lor”
- Ce se poate face concret?
- Ideal ar fi ca deşeurile de ţigară să fie aruncate în scrumiere/colectoare corespunzătoare instalate în orașe, precum şi crearea unor locuri de depozitare speciale pentru consumatorii casnici/ocazionali, iar operatorul de colectare a acestor deșeuri nonreciclabile trebuie să aibă ca activitate de colectare doar acest segment de deșeuri. Astfel, vom știi concret, conform realități din teren, situația poluării pe zone dintr-un oraș/regiune. În procesul acestor iniţiative trebuie implicate direct autoritățile centrale, naționale și europene în necesitatea urgentă a identificării celei mai realiste şi viabile soluții pentru colectarea și reciclarea deșeurilor de țigară.
- Există și o soluție pentru care pledați dumneavoastră. Despre ce este vorba?
- În expertiza noastră am identificat locurile cele mai vulnerabile unde se adună cantități importante de mucuri de țigară. Având în vedere observațiile acțiunilor și a proiectelor privind această problematică, dar și rezultatele cercetărilor expertului, s-a constituit un grup de inițiativă care a promovat la nivel ministerial, la nivelul Consiliilor Județene această temă. Majoritatea persoanelor, deşi dezagrează fumatul în general, sunt foarte indignate de pasivitatea autorităților publice locale privind colectarea deșeurile create ca urmare a fumatului de pe străzi, locuri de agrement, universități, licee, plaje etc.
„În contact cu apa, contaminează solul“
- Concret ce se poate face pentru a recicla mucurile de țigară din natură?
- Conceptul QSARI, cel pentru care pledez, presupune o abordare inovativă a deșeurilor nonreciclabile, noninvazivă pentru mediu, eficientă financiar pentru autoritățile publice, educativă pentru tineri, benefică pentru oameni și ecosistem. Acest sistem este accesibil, personalizat și presupune mentenanță - colectare - depozitare - reciclare - reintegrare. QSARI deține un brevet pentru un colector inteligent, selectiv și ecologic. Principalul rol al acestui colector este de a nu permite mucurilor de țigără să ia contact cu apa și să devină agent contaminator al solului. Acest colector poate fi dotat cu senzori pentru prea plin, cu dispozitiv automat antiincendiu tip bilă. Astfel, mucurile de țigară sunt depozitate în condiții de maximă siguranță, necontaminând celelalte deșeuri până la momentul reciclării.