de Gheorghe Zmaranda

Din 5 decembrie, în comuna Beclean din Brașov se pune în scenă un ritual străvechi. Este vorba despre pregătirea Cetei de feciori care va colinda în Ajunul Crăciunului, o tradiție cu o istorie de peste un secol. La o activitate de cercetare fotografică realizată anul acesta, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de atestare documentară a satului Beclean, cea mai veche fotografie cu o ceată de feciori descoperită datează din anul 1928. Pregătirea Cetei de feciori din Țara Făgărașului este un ritual inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO. Camelia Motrescu (medalion), consilier proiecte Primăria Beclean, ne-a vorbit despre această tradiție seculară.

„Ritualul ridicării vătafului are loc la căminul cultural din sat, unde participă toată suflarea din Beclean”

- Luna decembrie vine pentru comunitatea din Beclean cu o suită de tradiții premergătoare Crăciunului. Despre ce este vorba?

- Cred că tradiția cea mai cunoscută de la noi este pregătirea Cetei de feciori, cu tot ce implică asta, respectiv pregătirea costumelor feciorilor și fetelor din ceată, pregătirea steagului cetei și a „vâstrelor” feciorilor, dar și învățatul colindelor și al jocurilor populare de către feciori.

- De ce a fost aleasă pentru pregătire această dată, respectiv 5 decembrie? Are vreo semnificație?

- Ajunul Sfântului Nicolae este marcat de constituirea oficială a Cetei de feciori, prin „ridicarea vătafului” la căminul cultural din Beclean. După cum povestesc bătrânii satului, în trecut feciorii care voiau să intre în ceată se întâlneau la crâșma din sat în Ajun de Sfântul Nicolae, unde se alegea dintre ei vătaful, precum și celelalte funcții din ceată. Vătaful trebuia să fie „scăpat de armată”, iar în anul următor să se însoare. Tradiția s-a păstrat după atâtea decenii, tinerii de astăzi făcând eforturi să ducă mai departe obiceiul Cetei de feciori în forma lui autentică, prin respectarea pe cât posibil a ritualurilor străvechi și prin purtarea costumelor tradiționale autentice, ce reprezintă rădăcinile neamului românesc. În prezent, ritualul ridicării vătafului are loc la căminul cultural din sat, unde participă toată comunitatea. Feciorii depun mai întâi jurământul de credință al cetei, apoi aleg vătaful, cea mai importantă funcție din ceată. Urmează celelalte funcții, în ordinea importanței lor: casier, bucătar, dansator, fochist, săgeată. La final, joacă fecioreasca și invită la joc fetele cu care vor fi în ceată. Se alege o gazdă unde feciorii se vor întâlni în fiecare seară de acum înainte să repete colindele și dansurile populare pe care le vor juca de Sărbători. Din seara de Ajun până la Sfântul Ioan Botezătorul, feciorii din ceată vor dormi la gazdă. După miezul nopții, Ceata de feciori merge la „gratulat”, pe la casele tuturor celor care poartă numele Sfântului Nicolae, obicei care face parte tot din tradiția Cetei de feciori și care constă într-o urare specifică, cântată sărbătoriților. Feciorii vor merge la „gratulat” și în noaptea dinaintea sărbătorii Sfântului Vasile și a Sfântului Ioan.

„În comunitatea noastră există și o urare, cred eu, unică”

- Această ceată este alcătuită doar din tineri sau și din vârstnici? Se cântă anumite colinde sau se fac anumite urări?

- Ceata de feciori este alcătuită doar din tineri și sunt anumite colinde care se cântă. Acestea sunt transmise de zeci de ani, din generație în generație. Aproape fiecare comunitate din Țara Făgărașului are colinde specifice pentru ceată. La Beclean există și o urare, cred eu unică. Ceata de feciori merge la „gratulat” pe la fiecare gazdă unde există persoane ce poartă numele Nicolae, Vasile, Ioan şi Gheorghe, în ajunul prăznuirii acestora, după miezul nopții. Urarea sună cam așa: „Vivat! Vivat! Vivat!/ Nepoții romanilor/ Am venit să lăudăm, lăudăm/ Pe mai mare-al nost’ bărbat/ Pe Nicolae/Vasile/Ioan/Gheorghe al nost’ bărbat!/ Ura! Ura!/ Trai, la, la, lai, trai, la, la, lai, la, la, la, la, la, la!/ Trai, la, la, lai, trai, la, la, lai, la, la, la, la, la, la!/ Astăzi să ne bucurăm, bucurăm,/ Căci de-o fi colega sa/ Ne-o fermecat inima/ Și cu toții vom striga: Să trăiască, să trăiască, să trăiască la mulți ani!/ Vivat! Trăiască la mulți ani Sfântul Nicolae/Vasile/Ioan/Gheorghe!”.

„Fetele din ceată, ajutate de mamele băieților, împodobesc steagul”

- Unde va colinda ceata?

- Înainte cu o zi de Ajunul Crăciunului, ceata va colinda pe la rude și cunoștințe din Făgăraș și satele din împrejurimi, iar în ziua de Ajun ceata va merge pe la fiecare gazdă din Beclean. Pentru comunitate, Ceata de feciori este o mândrie, de aceea feciorii sunt așteptați cu rânduială și cu mare bucurie. În dimineața zilei de Crăciun, ceata colindă la biserică, după oficierea Sfintei Liturghii. Mai întâi se merge la primar și la preot, apoi de-a rândul satului, dintr-un capăt în altul.

- Femeile au vreun rol în această tradiție?

- Fetele din ceată, ajutate de mamele băieților, împodobesc steagul, ce reprezintă simbolul cetei. Femeile pregătesc și costumele populare purtate de ceată (trei rânduri de haine diferite, câte un fel pentru fiecare seară de joc), precum și „vâstrele” cu care se împodobesc căciulile feciorilor. Tot femeile, mamele feciorilor din ceată, sunt cele care pregătesc și mâncarea pentru feciori în cele două zile în care ei colindă. În restul zilelor de sărbători, până la destrămarea cetei, feciorii sunt obligați, conform tradiției, să se gospodărească singuri la gazda unde vor locui.

- Înțeleg că acest obicei străvechi face parte din patrimoniul imaterial UNESCO.

- Da, din anul 2013.

„Ceata de feciori reprezintă cea mai importantă tradiție a satului Beclean, în jurul căreia vibrează viața socială în perioada Sărbătorilor de iarnă. Datoria noastră, a comunității, este să ținem această tradiție vie și să o lăsăm moștenire urmașilor, ca dovadă a apartenenței noastre la neamul străbunilor“

„În cele trei zile de Crăciun, feciorii şi fetele îmbracă costume populare diferite“

- Ce se întâmplă din prima zi de Crăciun?

- Ziua de Crăciun începe cu participarea întregii comunități, dis-de-dimineață, la Sfânta Liturghie. La finalul slujbei, feciorii din ceată colindă în biserică. Pe seară, Ceata de feciori „scoate jocul” la căminul cultural din sat, unde se adună toată comunitatea să petreacă. Acest obicei are loc în fiecare zi de sărbătoare până la Sfântul Ioan. În fie- care dintre cele trei zile de Crăciun, feciorii și fetele din ceată îmbracă costume populare diferite, toate specifice satului nostru. A treia seară de Crăciun este numită seara tineretului, în care, după ce se termină jocul la cămin, tinerii din sat sunt invitați de feciorii din ceată să petreacă împreună la gazda cetei. Portul feciorilor din ceată este întregit de căciulile cu vâstră și steagul purtat mai întâi de vătaf, apoi pe rând de toți feciorii în timpul jocului. Dacă steagul este „furat” de alți tineri din sat, feciorii din ceată trebuie să predea căciulile „hoților”, care și le pun pe cap și „joacă steagul”.