de Adelina Constantin

În ultima vreme, au devenit tot mai căutate ornamentele din plante stabilizate - inclusiv cele de Crăciun -, deoarece ele rezistă mai mult, păstrându-şi prospeţimea mulţi ani, şi dispare grija că se vor scutura acele de brad din pomul împodobit ori din coroniţele tradiţionale. Care sunt plantele ce pot fi stabilizate şi cum pot fi întreţinute pentru a ne bucura de ele cât mai mult timp, ce unicate pregăteşte pentru Sărbători şi cum creează brăduţi originali ne-a dezvăluit, în interviul următor, Rodica Gacea  (www.decorcuviata.ro), din Brașov, creator de ornamente din astfel de plante.

„Au nevoie de umiditate”

- Doamnă Rodica Gacea, de câţiva ani folosiţi plante stabilizate pentru a realiza diverse decoraţiuni.

- E adevărat, acestea sunt plante naturale care trec printr-un proces de prelucrare - ce constă în înlocuirea limfei cu un produs de stabilizare, pe bază de glicerină, apă şi coloranţi alimentari câteva zile -, timp în care limfa se evaporă şi este înlocuită, treptat, de noul amestec. La final, plantele sunt lăsate la uscat. După ce trec prin acest procedeu, ele nu se ofilesc, se conservă, menţinându-şi prospeţimea, frumuseţea fără a avea nevoie de soare ori de apă.

- Există, după stabilizare, nişte condiţii anume care trebuie respectate pentru ca acestea să reziste?

- Da. Conform studiilor, plantele stabilizate rezistă până la 12 ani. În urma procesului de stabilizare, plantele pot fi amplasate în orice tip de spațiu, cu sau fără lu- mină naturală, fără alte proceduri speciale. Dar plantele stabilizate au nevoie de umiditate, pentru a li se prelungi viața. Umiditatea din încăperea unde sunt amplasate trebuie să fie între 40% și 60%, evitând plasarea lor la soare ori lângă surse de căldură - calorifere, sobe. Dar ornamentele realizate din astfel de plante trebuie scoase afară, din când în când, seara, atunci când umiditatea crește și ele își iau din atmosferă apa de care au nevoie.

- Decorațiunile pe care le creaţi păstrează vii şi frumoase elemente din natură, indiferent de anotimpul în care ne aflăm. Cu ce plante lucraţi pentru a realiza o astfel de decoraţiune?

- În principal, lucrez cu licheni - proveniţi din Norvegia, Islanda sau Rusia -, care sunt trecuți prin procesul numit stabilizare, păstrându-şi astfel un aspect natural şi proaspăt mulţi ani. Totodată, folosesc ferigi, mușchi, ienupăr, frunze de eucalipt, toate fiind stabilizate, dar şi plante conservate - lavandă, măslin, ruscus, trandafir, hortensii, asparagus - sau produse uscate - lagurus, bumbac, pampas, in, grâu, glixia. În cazul decoraţiunilor pentru exterior - pentru curte -, mai rar lucrez cu licheni sau cu bucăţi de mușchi stabilizate, pentru că nu rezistă la temperaturi sub 1 grad Celsius.

Fiecare ornament este unic: coroniţe de Crăciun şi brazi festivi în miniatură

- Există în colecţia realizată de dumneavoastră şi decorațiuni specifice Sărbătorilor de iarnă?

- Bineînţeles. În primul rând, pregătesc coronițe, unde folosesc beteală. Pe cea verde - care imită crengile de brad -, cât şi pe cea argintie - care aduce imaginea crengilor de brad ninse. Mai folosesc globuri mici, de diverse culori - roşii, argintii, aurii -, dar şi conuri de brad vopsite în argintiu ori auriu. Mai pun bobiţe roşii de ilice, flori din bumbac, frunze uscate ori „steluţe” de anason. 

- Gama decoraţiunilor de Sărbători include şi alte creaţii?

- Desigur, creez brazi în miniatură din licheni şi bucăţi de mușchi. Pentru decorarea lor folosesc beteală alb-argintie sau verde, conuri de brad, felii de lămâie ori de portocală uscate, globuri mici, „steluţe” de anason, flori din bumbac, flori uscate ori pene de pasăre vopsite în argintiu/auriu. Cert este că fiecare ornament este unic, eu nu realizez produse de serie decât la solicitarea clienților.

Bucuria copiilor: figurine mici - ursuleți albi, îngeraşi, căprioare și cerbi, gnomi, steluţe

- Copiii sunt cei care se bucură cel mai mult când văd diverse ornamente de Crăciun. Pregătiţi ceva special pentru ei?

- Încerc, an de an, să îmbogățesc aranjamentele pentru masa festivă de Sărbători, aducându-le originalitate şi veselie. Acum adaug figurine în miniatură - ursuleți albi, căprioare și cerbi, îngerași, steluțe, Moș Crăciun ori gnomi -, toate acestea bucurându-i mult pe copii. Mai pregătesc şi decoraţiuni cu lumânări, cu crengi de brad… Nu am uitat nici ghirlandele - le fac din globuri de plastic, transparente, în interiorul cărora pun lagurus - o plantă „pufoasă” din Grecia, denumită „coadă de iepure”. Mai „construiesc” globuri din frunze de eucalipt - în alb și roșu. Tot pentru ghirlande folosesc şi frunze de lunaria, care sunt aidoma unor bănuți albi, dar şi beteală, scoarță de copac și conuri de brad. Întotdeauna adun cu mâna mea conurile de brad, ca și scoarța de copac - din păduri. Pentru a rezista mult timp, există nişte procedee pe care le respect. Conurile se usucă în cuptor la 180 de grade Cesius, iar scoarța de copac trebuie fiartă în apă, timp de o jumătate de oră, apoi uscată foarte bine.

Aranjamente pentru masa festivă şi tablouri tematice

- Există şi alte decoraţiuni pe care le creaţi pentru Crăciun?

- Pentru masa festivă de Sărbători realizez un ornament alcătuit din crenguțe de ienupăr, globuri pe care le fac din frunze de eucalipt stabilizate, lumânări colorate şi flori din „petale de conuri”. Tot pentru Crăciun mai fac şi tablouri având ca temă iarna, unde folosesc bumbac - fiindcă acesta imită foarte bine zăpada -, la care adaug ghinde și planta numită „floarea miresei”. Creez şi peisaje de iarnă, unde folosesc bucăţi de mușchi, licheni, coji de nuci, conuri de chiparos, frunze de eucalipt, lunaria, ruscus.

„Pot spune că este o artă“

- Realizarea acestor decoraţiuni din plante stabilizate credeţi că poate fi considerată o artă?

- Prin prisma complexităţii şi minuțiozităţii de care e nevoie pentru a crea astfel de ornamente, pot spune că e o artă. Dar pentru a realiza astfel de ornamente e nevoie şi de răbdare, fiindcă lucrările sunt extrem de migăloase, e nevoie şi de dragoste pentru frumos.