de Irina Ţolea şi Claudia Mîţoi
Cu premiere și producții inspirate de reperele culturale românești, astfel este întâmpinată în sălile de spectacol Ziua Cul- turii Naționale, marcată pe 15 ianuarie, dată la care se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Vă prezentăm câteva dintre evenimentele care se remarcă în agenda culturală a săptămânii.
Textele lui Creangă și Eminescu, la TNB
Două mari figuri ale literaturii române sunt evocate, cu prilejul Zilei Naționale a Culturii, pe scena Teatrului Național din București, în cadrul unui specta- col extraordinar, programat pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Atelier. În prima parte, puteți urmări una dintre lucrările de dramaturgie, mai puțin cunoscute, ale lui Mihai Eminescu, drama „Emmi, amor pierdut, viață pierdută”, un spectacol-lectură în regia lui Răzvan Popa. Textul dezvăluie cunoscuta înclinație a marelui poet către filozofie, personajele abordând teme frecvente în creația eminesciană, precum: condiția creatorului, credință, iubire și destin. În cea de-a doua parte, actorul Vitalie Bichir vă conduce către lumea fascinantă a satului românesc într-o interpretare inedită a textului „Amintiri din Copilărie”, de Ion Creangă, poveștile pline de nostalgie, culoare și umor popular, ilustrând pitoresc tradițiile și valorile culturale românești. Intrarea publicului este liberă, pe bază de rezervare online sau la casa de bilete.
Legendă românească, în variantă contemporană: „Meșterul Manole - Opera Rock”
Ziua Culturii Naționale va fi marcată în Capitală cu un eveniment muzical de excepție. Pe 14 ianuarie, de la ora 19:00, la Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, are loc premiera spectacolului-concert „Meșterul Manole - Opera Rock”, după un libret de Victor Cârcu, muzica și orchestrația fiind semnate de Josef Kappl (fostul basist al trupei „Phoenix”). Legenda populară ce definește sacrificiul creatorului, este transpusă într-o producție modernă, ce îmbină partiturile lirice cu muzica rock, elemente de folclor românesc și muzică bisericească. Drama meșterului fără noroc este ilustrată într-o viziune contemporană, reunind pe scenă artiști lirici, membrii Corului, Baletului și Orchestrei Teatrului „Ion Dacian” și trupa rock Josef Kappl. Alături de protagoniștii principali, tinerii soliști Daniela Bucșan și Florin Budnaru, pe scenă vor mai urca Valentino Tiron, Florin Ganea, ca și cunoscutul chitarist Nicu Patoi.
Extremele unei mari iubiri: „Înger și demon”, la Teatrul Național din Cluj-Napoca
La Cluj-Napoca, Sărbătoarea Culturii Naționale poartă amprenta inspirației romantice eminesciene, publicul fiind invitat să vizioneze o producție originală ce reconstituie spectaculos gândurile, trăirile și pasiunile poetului național. Pe 14 ianuarie, de la ora 19:00, la studioul Euphorion al Teatrului Național din Cluj- Napoca, este programată premiera spectacolului „Înger și Demon”, o poveste fascinantă inspirată de corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Textul este creat, regizat și interpretat de Emanuel Petran, care, împreună cu actrița Angelica Nicoară, transpune în scenă intensitatea unei iubiri care a străbătut timpul. Într-o perspectivă plasată la limita dintre realitate și abstract, „Înger și demon” este mai mult decât un spectacol de poezie, aducând un elogiu visătorului vizionar și inestimabilei moșteniri culturale lăsate poporului român.
Marius Manole, în rolul banditului Makie-Șiș: „Opera de trei parale”, la TNB
Seria producțiilor de excepție programate în stagiunea 2023-2024 continuă la Teatrul Național din Capitală, care, în acest weekend, lansează o montare grandioasă a unui text emblematic, cu o distribuție remarcabilă. Pe 13 și 14 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Mare, se joacă primele reprezentații ale spectacolului „Opera de trei parale”, de B. Breht, în regia maestrului Gelu Colceag. Publicul este introdus în lumea întunecată a interlopilor din Soho, unde gangsterul Makie-Șiș (proaspăt însurat cu fiica „regelui cerșetorilor” din Londra), este trădat, arestat și condamnat la moarte. Surprinzător, popularul bandit este salvat de un decret de grațiere (dat la încoronarea reginei) și chiar primește titlul de Cavaler. Între protagoniștii care dau viață personajelor stranii și colorate îi puteți vedea pe Marius Manole, Silviu Biriș, Aylin Cadîr, Emilia Popescu, Ovidiu Cuncea, Silviu Mircescu, Mircea Rusu, Tania Popa, Medeea Marinescu, Mihai Munteniță, Beatrice Rubică și Roxana Colceag. Textul este o satiră acidă la adresa corupției societății burgheze, intriga atacând cu vervă și ironie „modelul de moralitate” născut în mediul excrocilor, cerșetorilor și damelor de companie.