de Georgiana Mihalcea
Luna tatălui s-a dublat ca interval de timp, astfel că, încă de anul trecut, tații pot petrece nu una, ci două luni alături de copiii lor, evident, dacă îndeplinesc anumite condiții și solicită din timp acest drept. OUG 164/2022, ce a modificat și completat OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor odată cu publicarea HG nr. 865/2023 în Monitorul Oficial (19 septembrie 2023), aduce schimbări, printre altele, legate și de „luna tatălui”.
Ce înseamnă „luna tatălui”
„Luna tatălui” reprezintă perioada din concediul de creștere a copilului (CCC) în care tatăl poate sta acasă cu copilul. Aceasta a fost extinsă de la o lună, cât era până acum, la două luni. În același timp, dacă tatăl nu solicită acest concediu, plata indemnizației nu se va mai face pentru ultimele două luni din cei doi, respectiv trei ani (pentru copilul cu dizabilități) de CCC. „Luna tatălui” în 2024 poate fi luată în orice perioadă, până copilul împlineşte vârsta de 2 ani, nu neapărat în perioada în care mama trebuie să se întoarcă la muncă. E bine să știți că în perioada în care tatăl alege să își ia concediul de creștere copil, mama nu poate lua și ea concediu, aceasta nu poate beneficia de stimulent. Statul nu plătește și stimulant, și indemnizație pentru aceeași lună. În acest context, mamele au două variante, prima este ca ea să se întoarcă la serviciu mai devreme, înainte ca cel mic să împlinească vârsta de 2 ani sau să mai stea o lună acasă cu cel mic, în concediu fără plată. Cât timp tatăl stă acasă cu bebelușul, acesta va primi indemnizație, ce are o valoare de 85% din veniturile nete obținute în cele 12 luni ce se iau în calcul.
Modificările legislative
Ordonanța 164/2022 precizează că perioada totală din concediul de creștere a copilului care este alocată persoanei care nu a solicitat acest drept crește la cel puțin două luni, față de cel puțin o lună. Astfel, „luna tatălui” se transformă în „cele două luni ale tatălui” (sau ale mamei, dacă tatăl e cel care intră în concediu de creștere). Pe de altă parte, dacă tatăl nu solicită dreptul la concediul care i se cuvine, respectiv cele cel puțin două luni, mama nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul tatălui, adică de acele două luni (sau invers, dacă tatăl e cel care intră în concediul de creștere inițial). Mai exact, dacă celălalt părinte nu intră în CCC, indiferent că vorbim despre tatăl sau mama copilului, indemnizația aferentă va fi acordată doar până la vârsta de 1 an și 10 luni a copilului sau 2 ani și 10 luni, în cazul copilului cu handicap. Până acum, în cazul în care celălalt părinte nu solicita luna lui din CCC, indemnizația se reducea cu o lună. Părintele care și-a luat CCC rămânea în continuare în concediu și cu contractul de muncă suspendat/ activitatea întreruptă, însă pe ultima lună de concediu de creștere nu i se plătea indemnizația. Mai trebuie menționat că, dacă tatăl nu îndeplinește condițiile pentru a intra în concediul de creștere sau familia este monoparentală, mama depune documentele aferente și primește și indemnizația pentru „luna tatălui”, în același cuantum ca și până atunci.
Acte necesare pentru a obține această indemnizație
Dacă tatăl vrea să beneficieze de acest drept, în primul rând trebuie să fi realizat venituri impozitabile în ultimul an anterioare nașterii copilului. Începând cu anul 2023, angajatorii trebuie informați despre intrarea în CCC cu cel puțin zece zile înainte de începerea efectivă a acestuia. Aceasta se face printr-o cerere specială cu privire la perioada preconizată de concediu de creștere. Documentele necesare pentru „luna tatălui” se depun cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care vreţi să începţi concediul la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) de sector sau la primăria de care aparțineţi. Iată ce trebuie să conțină dosarul: cărțile de identitate ale părinților (copie și original); certificatul de naștere al copilului (original + copie); certificatul de căsătorie (original + copie); adeverință tip - se descarcă de pe site-ul DGASP; decizia de suspendare a contractului de muncă, în original sau conform cu originalul, de la locul de muncă; extrasul de cont (cu ștampilă și semnătura băncii); cererea tip; dosar cu șină. Conform OUG 111/2010, art. 12, pct. 7, mama NU va primi indemnizația de creștere a copilului și nici stimulentul de inserție cât timp tatăl este în concediu pentru creșterea copilului. Și asta pentru că statul nu plătește și indemnizație, și stimulent în același timp. Dacă celălalt părinte nu solicită concediul de creștere copil pentru minimum două luni, indemnizația aferentă va fi acordată părintelui care a stat în acest concediu doar până la vârsta de 1 an și 10 luni a copilului sau 2 ani și 10 luni, în cazul copilului cu handicap.
Ce este concediul parental
Concediul paternal se acordă în condiţiile prevăzute de Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, cu modificările și completările ulterioare, în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor (persoane care desfășoară activitate în baza unui raport de muncă sau de serviciu) care sunt părinţi. Iată cine poate solicita concediul parental: cei care desfăşoară activitate pe baza unor contracte din activitate sportivă încheiate potrivit 67^1 alin. (1) lit. a)-e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele care lucrează în baza unor convenţii de muncă individuale încheiate potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare; directorii care desfăşoară activitate pe baza contractelor de mandat încheiate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; tații ce obțin venituri pe baza unor contracte de management încheiate potrivit Legii nr. 66/1993 privind contractul de management; cei care desfăşoară activitate pe baza unor contracte de management şi de administrare încheiate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele care ocupă o funcţie de demnitate publică. Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător, în condițiile mai sus menționate), are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare care se majorează cu 5 zile lucrătoare, în cazul absolvirii de către tată a unui curs de puericultură. Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului, justificat cu certificatul de naştere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a petiţionarului. Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al angajatorului şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Tatăl copilului nou-născut beneficiază de concediul de lăuzie neefectuat de mamă, în situaţia în care aceasta a decedat în timpul naşterii sau în perioada concediului de lăuzie.