Main menu

header

974 23 1de Gheorghe Zmaranda

Am văzut de multe ori, în plimbările mele prin țară, case de odinioară, din vremurile străbunicilor, cu picturi pe pereții exteriori, cu elemente de lemn, aproape toate cu motive populare sculptate pe ele. Fiecare casă își spunea prin aceste elemente distinctive istoria, îți dezvăluia personalitatea stăpânului său. S-au schimbat vremurile și casele de acest fel sunt tot mai puține, s-au schimbat gusturile și uniformitatea pare să cuprindă totul în jur, dar oamenii care creează în continuare cu propriile mâini există în continuare. Am descoperit de curând un meșter popular care prelucrează lutul și lemnul. În atelierul său din București, Jorj Dimitriu (foto) transformă lemnul în tot felul de obiecte tradiționale, inclusiv în mărțișoare. Mărțișoarele realizate în atelierul lui Jorj Dimitriu iau forme diferite. Unele se transformă în porumbei, altele în cai, fete sau îngeri și toate au motive tradiționale încrustate pe ele. Ca o reamintere a faptului că trebuie să ne păstrăm identitatea, să ne respectăm tradițiile și să le aducem în actualitate într-o formă care poate fi cu ușurință asimilită de modernism.

„Încerc să arăt oamenilor lucrurile minunate care înfrumusețau viața oamenilor de la sat”

974 23 2- Să începem prin a spune câteva cuvinte despre dumneavoastră. De câtă vreme sunteți sculptor?

- Am făcut fotografie aproximativ 25 de ani, dar pentru că îmi place foarte mult să creez, acum 20 de ani am început să prelucrez lut lucrat fără roata olarului și este în continuare una dintre pasiunile mele. Apoi de vreo 15 ani prelucrez și lemnul. Îmi place să spun despre mine că sunt un truditor în prelucrarea lemnului într-un mod cât mai tradițional.

- Ce înseamnă pentru dumneavoastră sculptura?

- Indiferent de forma pe care o dau lemnului, pentru mine prelucrarea acestui material aduce cu sine plăcerea de a-i simți textura, căldura, duritatea și mirosul nemaipomenit la șlefuire. Însă cel mai frumos sentiment este că prin prelucrarea lemnului pot să arăt oamenilor obiectele minunate care înfrumusețau casa și viața omului de la sat, a bunicilor și străbunicilor, a tuturor până la urmă. Din fericire, în ultima vreme aceste obiecte, puse în valoare prin simplitatea și frumusețea lor deosebită, își au din nou locul în orice locuință modernă.    

- Meșterii populari încă sunt apreciați în această lume care pretinde despre sine a fi atât de modernă?

- Indiferent de percepția generală, rolul meșterilor populari, cred eu, este de a duce tradiția meșteșugului mai departe, de a transmite cunoștințele despre meșteșugul respectiv celor interesați și de a-l promova pe cât posibil. În ceea ce privește cumpărătorii, în ultimul timp am observat că sunt din ce în ce mai mulți oameni interesați de obiecte tradiționale, de a le achiziționa și de a le integra în casele lor. Acestea se armonizează foarte bine cu mobilierul modern dacă sunt bine puse în valoare.

„Fiecare are o personalitate diferită, chiar dacă sunt același model”

974 23 3- Cum ați defini acest material viu care este lemnul?

- Lemnul, că este tei, nuc, cireș, stejar sau orice altă esență, reprezintă pentru mine colaboratorul meu în atelier. Cu el mă sfătuiesc, cu el vorbesc, el mă duce uneori unde vrea.

- Ce tip de lemn folosiţi pentru sculptura mărtișoarelor?

- Mărțișoarele le sculptez în lemn de tei. Acesta este un tip de lemn mai moale, cu o fibră mai compactă. Asta permite sculptorului să prelucreze lemnul fără ca fibra lui să se strice, cum este în cazul lemnului de brad, spre exemplu. Referitor la sculpturile mici, cum este cazul mărțișoarelor, este important ca lemnul folosit să fie ușor de prelucrat.

- Ce simboluri sculptați pe aceste mărțisoare și ce semnificație?

- Simbolurile sunt cele regăsite pe toate obiectele tradiționale - dinte de lup, linia dreaptă, linia curbă, zig-zag, rozeta ș.a.m.d. Unul dintre motivele decorative folosit des în arta populară este dintele de lup. Acesta este practic un mic triunghi crestat, care are la origine vechile practici iniţiatice ale vânătorului dac şi care poartă în el spiritul totemic al lupului.

Ziua Mărțișorului a fost inclusă în anul 2017 de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

În istoria mărțișorului românesc, dovezile existenței lui datează de acum mai bine de 8.000 de ani. În urma excavărilor arheologice realizate la Schela Cladovei (în

Clisura Dunării) au fost descoperite niște amulete despre care se crede că erau, de fapt, folosite pe post de mărțișoare. Acestea erau, în fapt, niște pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, care se purtau, cel mai probabil, spun cercetătorii, la gât

„Fiecare mărţişor are o energie aparte, este unic“

- Cât timp durează realizarea unui mărțisor și câte faceți în acest sezon?

- Modelele de mărțișoare de anul acesta sunt puțin mai complicate și reușesc să fac cam 10 bucăți pe zi. Fiecare dintre ele are cam 4 centimentri. Nu știu dacă voi reuși să fac mai mult de 250-300 de mărțișoare anul acesta.

- Ce sentimente vă încearcă în momentul în care începeți realizarea lor? Atunci când sunteți doar dumneavoastră, creatorul, și bucata de lemn care urmează să fie transformat într-un mod atât de frumos?

- Este o bucurie aparte când lucrez și văd ce pot să realizez cu ajutorul unui cuțit doar dintr-o bucată de lemn. Mărțisoarele pe care le sculptez, ca toate obiectele realizate de mâna omului, de altfel, au, fiecare în parte, personalitate. Chiar dacă sunt același model sunt diferite. A trecut fiecare de mai multe ori prin mâna mea, dar fiecare are ceva diferit față de celălalt. Fiecare mărțișor are o energie aparte, este unic.