Main menu

header

980 30 1de Irina Ţolea şi Claudia Mîţoi

Supraviețuirea în vremuri complicate, diversitatea tipologiilor umane, metehne sociale transmise peste timp dar și simbolurile existenței creștine sunt strălucit evocate în noile producții lansate pe scenele românești. În continuare, vă recomandăm câteva dintre evenimentele care se disting în agenda culturală a săptămânii.

Înfruntarea realității în era digitală: „Hedda Gabler”, la Teatrul Național din București

Actualitatea unui text scris acum peste 130 de ani este reflectată tulburător pe scena Teatrului Național din Capitală. Pe 13, 14 și 16 aprilie, de la ora 19:00, la Sala Mare, sunt programate primele reprezentații ale dramei „Hedda Gabler”, în montarea celebrului regizor german Thomas Ostermeier. Intriga este construită în jurul unei femei atrăgătoare, care se bucură de un confort financiar, de un statut de invidiat, devenită, însă, prizonieră într-un castel de iluzii, vulnerabilă în fața realității neînfruntate nicicând. Spectacolul beneficiază de o distribuție de excepție, între protagoniști numărându-se Raluca Aprodu, Crina Semciuc, Ana Ciontea, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Marius Manole și Lari Giorgescu. Povestea imaginată de H. Ibsen critica inițial aspirațiile și temerile burgheziei la nivelul anilor 1800, iar montarea contemporană evidențiază materialismul, dorința de afirmare și teama de declin social regăsite în era digitală.

Experiența cenzurii comuniste: „Dragoste și progres”, în premieră la Pitești

Repere amare ale existenței românilor în perioada comunismului sunt inspirat exploatate într-o nouă producție semnată de Cătălin Saizescu. Pe 12 și 13 aprilie, de la ora 19:00, la Sala Studio a Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, au loc primele reprezentații ale spectacolului „Dragoste și progres”, de Bogdan Adrian Toma, o tragicomedie ce ilustrează absurdul cenzurii și rigiditatea comunicării „de partid” din anii comunismului. Textul spune povestea unor artiști care pregătesc un spectacol, cu intenția de a-l prezenta peste hotare, acesta fiind planul ascuns care i-ar putea ajuta să fugă din țară. Controversele lor cu cenzorul instituției, cel care modifică, fără teamă de ridicol, orice text sau scenă care încalcă „simțul de responsabilitate socialistă”, împachetează într-un ambalaj de umor spumos și ironie ascuțită mesajul trist al unei generații lipsită de drepturi. Următoarea reprezentație este programată pe 26 aprilie.

„Unde-i revolverul?”, o satiră politică la Teatrul Luceafărul

Deținerea puterii și exercitarea ei asupra celor din jur, sunt prezentate într-o formulă originală în noua producție semnată de maestrul Mircea Cornișteanu. Pe 11 aprilie, de la ora 19:00, la Teatrul Luceafărul, din București, are loc premiera spectacolului „Unde-i revolverul?”, de Gorgey Gabor, un text ce dezvăluie, la limita dintre comic și absurd, manifestarea autorității din perspectivele variate ale indivizilor. Acțiunea se derulează într-un beci unde sunt închiși un aristocrat, un militar de carieră, un țăran, un intelectual, un activist lingușitor și un infractor. Într-un alert joc de situații, revolverul, reprezentând controlul asupra celorlalți, trece pe la fiecare oferind deținătorului oportunitatea de a-și exprima perspectiva politică și socială. Acest ingenios exercițiu de imaginație ilustrează grăitor modul în care fiecare erou se raportează la orice nouă viziune și la emitentul ei. În roluri surprinzătoare îi puteți vedea în căutarea „armei”, pe remarcabilii actori Valentin Teodosiu, George Ivașcu, Ion Haiduc, Radu Gheorghe și Marius Rizea.

Corul Madrigal susține Concertul Extraordinar de Paște, în spații emblematice

Și în acest an, vocile Corului Național de Cameră Madrigal se reunesc într-un eveniment special pregătit pentru a întâmpina sărbătoarea fundamentală a creștinilor. Pe 11 aprilie, de la ora 19:00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Patriarhiei Române, Corul Madrigal va susține Concertul Extraordinar de Paște, o produție concepută pentru a ilustra prin lucrări de muzică sacră din repertoriul românesc și international, simbolismul Învierii Mântuitorului. Îmbinând muzica, teatrul și noile media, spectacolul construiește o poveste despre vremuri esențiale ale umanității, o istorie amplificată dramatic prin textele împărtășite de artistul Constantin Chiriac. Următoarele reprezentații ale evenimentului vor fi prezentate în alte spații emblematice: la Blaj (19 aprilie), la Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime”, la Cluj (20 aprilie), în Biserica „Sfântul Mihail” din Piața Unirii și la Sibiu (26 aprilie), la Catedrala Metropolitană.