de Roxana-Ioana Ancuța

Peste 1.000 de români din toate colțurile lumii s-au implicat într-un proiect inițiat de două conaționale ale noastre care trăiesc la Nürnberg. Iubitorii de tradiții românești cos și brodează cu spor pe bucăți de pânză ce vor fi colectate la final și unite între ele pentru a forma cel mai lung brâu din lume ce se dorește a intra în Guinness Book. Prin munca lor dedicată, acești oameni își propun să ofere lumii o mostră autentică a bogăției artistice românești.

„Este confecționat de români din întreaga lume”

- Care este semnificația acestei acțiuni și cine s-a implicat?

- Români de peste tot s-au adunat și țes sau cos brâul. Prin această acțiune, vrem să arătăm lumii întregi că noi, românii, suntem uniți. Avem persoane din România, Germania, Noua Zeelandă, Australia și din SUA care s-au alăturat Proiectului „Cel mai lung brâu românesc” și sper din tot sufletul să intrăm în Cartea Recordurilor.

- Cine a inițiat proiectul?

- Doamna Daniela Lostun, membru al Asociației Culturale DACIA e. V. din Nürnberg, și eu, în calitate de președinte al acestei asociații și membru fondator al Centrului Cultural „Dumitru Dorin Prunariu”, din Nürnberg. Întotdeauna am urmărit să promovez cultura, tradiția și identitatea românească, tot ceea ce înseamnă autenticitate și mi-am încurajat echipa atât cât am putut în acest demers.

- Cum a apărut, de fapt, ideea?

- Săptămânal există întâlniri care poartă numele de Șezători românești, unde oamenii se întâlnesc, povestesc, cos, țes și dau mai departe aceste tradiții. Așa a venit ideea de a țese sau de a coase cel mai lung brâu românesc.

- Câte persoane sunt implicate în brodarea acestui brâu?

- Peste 1.000 de persoane, așa cum am menționat, români din toate colțurile lumii, și fiecare persoană implicată coase sau țese de acasă, dintr-o Asociație sau locuri special amenajate. Sunt șezători din România și din întreaga lume implicate în acest proiect și cine dorește să se alăture nouă, este binevenit! La noi, la Nürnberg, de exemplu, avem un sediu unde se țese intens, în schimburi. Echipa Danielei Lostun, formată din Gabriela Heller, Maria Alexa, Elena Taplaș și Nelu Tironiac, face o treabă extraordinară aici.

„Dorim să acoperim cu el o bună parte a drumului Nürnberg-România”

- Ce materiale sunt folosite?

- Se folosesc materiale de tip: datina pe care se coase, pna - este lânița care se coase, lâniță urzită și bumbac. Cu bumbacul se lucrează foarte ușor și bine.

- Care este durata acțiunii și care este lungimea finală a brâului care se dorește a fi atinsă?

- Startul proiectului a fost dat pe data de 24 februarie 2024, de Dragobete, și va continua până pe data de 10 iunie 2024, când fiecare va trebui să trimită la Nürnberg brâul cusut sau țesut. Avem un partener, o firmă, care ne ajută gratuit cu transportul brâului. Nu am fixat o lungime maximă, dar ne-ar plăcea ca la final să fie de câțiva kilometri, cât să acoperim o bună parte a drumului Nürnberg-România. 

- Există desene sau modele specifice care sunt încorporate?

- Nu. Fiecare își alege un model preferat sau al zonei unde locuiește sau de unde provine. Singura cerință este ca brâul să aibă lățimea de 7-8 cm și minim 1,5 metri lungime.

„Singura cerinţă: trebuie să fie lucrat de români, manual“

- Cum sunt coordonate contribuțiile între participanți, având în vedere că aceștia se află în regiuni diferite, inclusiv în străinătate?

- Avem un grup pe WhatsApp cu toți participanții înscriși la acest proiect. Colaborarea merge foarte bine și fiecare pune întrebări sau arată care este stadiul brâului confecționat. Cine dorește să se înscrie, îmi poate scrie un mesaj la numărul de telefon 0049.160.33.73.128 și este imediat integrat în grupul nostru. De asemenea, la final, toți cei care și-au adus contribuția vor primi diplome de participare la acest proiect.

- Vor exista evenimente speciale sau expoziții planificate odată ce proiectul va lua sfârșit?

- Dorim ca pe data de 24 iunie 2024, de Ziua Iei, brâul strâns să fie pus cap la cap și apoi prezentat în centrul orașului Nürnberg, în fața unui consiliu de la Cartea Recordurilor. După măsurarea acestuia, sperăm să intrăm în istorie cu cel mai lung brâu românesc confecționat de români din întreaga lume.

- Există criterii care trebuie urmate și care asigură că brâul se califică pentru a intra în Cartea Recordurilor?

- Trebuie să fie lucrat de români, manual, și să aibă dimensiunile prezentate mai sus. În rest, nu ni s-a adus la cunoștință niciun criteriu special.

- Cum au fost utilizate rețelele de socializare sau platformele online pentru a promova și a aduna sprijin pentru această inițiativă?

- Într-un mod extrem de activ. Oamenii au distribuit proiectul nostru și au răspuns foarte bine inițiativei. De asemenea, fiul meu cel mare, Willem-Alexander van Rees, s-a oferit și a realizat LOGO proiectului. 

- Există aspecte educaționale sau culturale legate de acest proiect?

- Cu siguranță. De fapt, este ceea ce ne dorim să prezentăm celor din jurul nostru. Aici este vorba despre patrimoniul românesc, care acum va fi promovat la scară înaltă. De asemenea, educația copiilor noștri este foarte importantă. Numai așa vor ști cu adevărat ce înseamnă un lucru făcut manual, ce reprezintă fiecare simbol brodat, țesut sau cusut pe aceste bucăţi de brâu.

- Cu ce provocări s-au confruntat participanții în timpul procesului de brodare și cum au fost depășite ele?

- Cred că cea mai mare provocare este faptul că am reușit să strângem atâția oameni diferiți, români din toate colțurile lumii. Ne-am gândit cum o să strângem bucăţile de brâu, iar într-un final, am reușit să încheiem acest parteneriat cu Firma Atlassib, care ne va transporta brâurile la Nürnberg. Le mulțumim mult pentru acest lucru.

- Unde va fi expus, la final, acest brâu?

- Va fi expus la sediul Centrului Cultural din Nürnberg, dar și la Școala de Artă Populară care va fi deschisă în toamna anului 2024 în cadrul acestui centru.