de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Oamenii singuri îi determină pe unii semeni să considere că la mijloc este o situație fortuită (văduvie, lipsa familiei extinse etc.) sau o abordare temătoare față de societate (agorafobie, timiditate extremă etc.). Dar în marea masă a celor care trăiesc singuri există și persoane pentru care această situație este o alegere conștientă, generată de un anume fel de a fi și care are propriile repere, cristalizate de specialiști.
Oamenii cel mai puțin înclinați să ceară ajutor
Unor oameni pur și simplu le place să fie singuri tot atât cât altora să fie înconjurați de semeni. Pentru a recunoaște mai ușor această opțiune de viață și a nu o confunda cu o atitudine negativă față de societate, specialiștii au alcătuit un ghid de comportament după care cei care preferă să fie singuri pot fi ușor recunoscuți. Concret, un singuratic este cineva care preferă să se plimbe pe o plajă nepopulată decât să meargă la un concert, în mulțime. De asemenea, cei care preferă să trăiască singuri au particularitatea că se bazează foarte mult pe ei înșiși și sunt puțin înclinați să ceară ajutor, dar această limitare a socializării este trăită cu aceeași plăcere și bucurie ca și cei care se animă în preajma altor persoane. Chiar dacă în general singuraticii sunt deseori priviți cu prejudecată, este greșit să fie considerați „incomozi”, întrucât acest comportament nu este decât o reflectare a personalității lor de bază.
Evitarea semenilor toxici
Un studiu recent a relevat faptul că 31% dintre americani cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani se consideră singuri sau se simt astfel. Această cifră a tot crescut în ultimii ani, potrivit unui raport al Our World in Data. Dar nu toți singuraticii sunt egali. Există persoane sănătoase din punct de vedere fizic și mental care optează pentru perioade de izolare pentru că le face bine această singurătate. Unul dintre tipurile de persoane cărora le place să trăiască singure este singuraticul pozitiv intenționat. Acestor oameni pur și simplu le place să trăiască în acest fel pentru că se simt mai bine singuri sau îmbrățișează un sistem de valori diferit. De exemplu, potrivit specialiștilor, aceste persoane pot rămâne singure pentru a evita oamenii toxici sau episoadele neplăcute care pot surveni în interacțiunile umane.
De la personalitate antisocială până la lipsa abilităților de socializare
Singuraticul negativ intenționat este acel om care manifestă în multe cazuri o viziune negativă asupra oamenilor, teamă de respingere, gândire pesimistă sau se angajează în discuții negative cu sinele propriu. Aceste trăsături pot fi legate de așa-numita tulburare de personalitate antisocială, aceste persoane având și tendința de a se aștepta întotdeauna la cele mai rele lucruri posibile. La rândul său, singuraticul neintenționat este acel om dornic să socializeze, dar care nu are abilitățile sociale necesare pentru a menține conexiuni pozitive pe termen lung cu ceilalți. Chiar dacă singurătatea rămâne în ansamblu o alegere, aceste persoane pot avea un sentiment de respingere socială.
Deconectarea ca stil de viață
Singuraticul pe termen scurt își dorește să stea departe de ceilalți, dar nu permanent. Pentru acești oameni, episoadele în care se retrag în singurătate sunt menite reechilibrării mintale și emoționale, conștienți fiind că dacă nu iau această măsură pot deveni foarte stresați și iritați. După ce deconectarea își face efectul, aceste persoane care preferă să fie singure pe termen limitat se întorc la conexiunile obișnuite. De asemenea, această tipologie umană include și singuraticul pe termen lung. Aceste persoane doresc să fie în preajma altora, dar se pot desprinde social pentru o perioadă prelungită. A fi singur pentru perioade lungi devine în cele din urmă ceva normal, iar pentru unii se poate transforma în singurătate cronică sau într-un stil de viață care nu doar că nu îi deranjează, dar îi determină chiar să prospere.
Echilibrul vine din interior
Persoanele cărora le place să trăiască singure sunt în general introvertite. Dincolo de clișeele sociale, a fi introvertit nu este altceva decât opusul unui extrovertit. Introvertiții aleg în mod conștient să fie singuri și își primesc echilibrul din interior. Potrivit experților, singuraticii cu trăsături introvertite se reînnoiesc petrecând timp cu ei înșiși. În această stare sunt capabili să se concentreze mai bine, să reflecteze și să gândească foarte bine. Spre deosebire de extrovertiți, universul acestor singuratici este foarte viu și plin de stimuli, dar... în interior. Aceste persoane dansează singure în casă, gătesc pentru propria plăcere, au tot felul de hobby-uri care nu implică alți oameni și sunt cât se poate de echilibrate și de eficiente trăind în acest fel.
Independenții societății
Oamenii cărora le place să fie singuri din motive pozitive tind să fie foarte independenți. Chiar și atunci când sunt în preajma altora, singuraticii își pot rezolva problemele, iar spiritul lor de independență este evident inclusiv în modul în care gândesc și iau decizii - fără contribuția altora. Deși îi ascultă pe cei din jur, acești oameni au mai mare încredere în ei înșiși decât în alții și, fără să fie neapărat aroganți, iau hotărâri izvorâte din forul interior. De asemenea, acest tip de singuratic este capabil să se reechilibreze după perioade de suferință sau după episoade neplăcute de viață, având în interior resursele necesare, ca parte a independenței sale emoționale. În același timp, acești oameni sunt cei care se simt foarte bine la un film în fața televizorului de acasă sau cu o carte în mână, în propria grădină, la cumpărături sau la plimbare în locuri cu mai puțini oameni. Deși singuri de cele mai multe ori, acești oameni tind să aibă o mentalitate pozitivă, care îi ajută să găsească modalități sănătoase de a-și rezolva problemele, iar autonomia care le este specifică îi ferește de relații de co-dependență cu alții. Concret, singuraticii prin alegere se autoreglează în forul interior fără să aibă nevoie de un prieten căruia să i se destăinuie.
Gânditori care respectă şi valorizează timpul
Oamenii cărora le place să petreacă timpul cu ei înșiși prețuiesc și respectă timpul, pe care îl consideră o resursă limitată, care nu trebuie irosită. Practic, persoanele singure privesc timpul ca pe un atu care poate duce la un succes mai mare dacă este folosit cu înțelepciune, socializarea fiind pentru aceștia o... pierdere de timp! Pe de altă parte, aceste persoane știu să respecte timpul celorlalți oameni și nu vor întârzia la o întâlnire. De asemenea, potrivit specialiștilor în psihologie, persoanele care preferă să trăiască singure gândesc mai mult și mai profund decât alții - retragerea în spațiul lor liniștit le permite să se concentreze mai mult asupra obiectivelor personale și profesionale și să elaboreze modalități de a se dezvolta și de a deveni cea mai bună versiune a propriei persoane.