de Gheorghe Zmaranda
Pe 20 mai lumea a sărbătorit Ziua Internațională a Albinelor, însă ar trebui să ne gândim cu responsabilitate la aceste ființe în fiecare zi pentru că sunt primordiale pentru existența vieții acestui pământ. Subiectul pe care îl abordăm în articolul de față este cel al coabitării albinelor cu oamenii în orașe şi vă aducem în atenție că există în București o Patrulă Apicolă Urbană. Despre cum funcționează și ce face am vorbit cu fondatorul ei Marian Pătrașcu, apicultor cu experiență.
Orașele pot fi rezidențe extraordinare pentru polenizatori
V-ați întrebat vreodată câte albine există în orașul în care locuiți? Deși, probabil, tendința este de a spune că nu există albine în marile metropole, realitatea este că albinele găsesc aici suficiente resurse pentru a supraviețui și chiar prospera. Albinele de oraș prezintă însă anumite caracteristici specifice legate de hrănit și de cuibărit. Potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină din cadrul Institutului Național de Sănătate din SUA, care pune la dispoziția cititorilor referate și lucrări științifice, „orașele sunt ecosisteme complexe care, deși contribuie în general la o reducere generală a biodiversității, pot susține comunități de organisme surprinzătoare, inclusiv albinele. Albinele sunt esențiale atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere economic, prin urmare conservarea și protejarea acestor insecte reprezintă o provocare semnificativă, deoarece orașele continuă să se extindă și să diminueze peisajele din jur. Unele încercări de a sprijini albinele în orașe au inclus înființarea și îmbunătățirea spațiilor verzi urbane. Cu toate acestea, exact modul în care albinele și, într-o măsură mai mică, alți polenizatori răspund acestor spații verzi, pe lângă alte peisaje urbane și caracteristici locale, rămâne însă incomplet înțeles. Pentru a promova o biodiversitate mai mare în spațiile urbane, cercetarea ar trebui să se concentreze pe răs- punsuri specifice la caracteristicile locale și peisajului urban și pe modul în care spațiile verzi pot fi optimizate pentru conservarea durabilă a albinelor”. În pofida opiniei generale, orașele pot adăposti o diversitate și abundență de locuri propice insectelor mai mari decât peisajele agricole și acest lucru atrage o gamă largă de polenizatori, nu doar albine. În parcurile, grădinile și curțile rezidențiale polenizatorii și implicit albinele găsesc resurse esențiale de hrană și de cuibărire. Spațiile verzi urbane au fost, de asemenea, folosite pentru a îmbunătăți conectivitatea ecosistemelor prin stabilirea de coridoare verzi sau habitate „de trepte”.
Trebuie să schimbăm atitudinea oamenilor atunci când întâlnesc colonii în locuri nepotrivite
În București există, de asemenea, colonii de albine și de multe ori acestea aleg să cuibărească în locuri nepotrivite, punându-se în pericol pe ele însele, dar și pe oameni. Acesta a fost motivul pentru care în 2018 Marian Pătrașcu, președintele Filialei Județene Ilfov și a Municipiului București din cadrul Asociației Crescătorilor de Albine din România, împreună cu alți apicultori profesioniști, a pus bazele Patrulei Apicole Urbane. Acesta spune că albinele găsesc în București suficiente resurse pentru a supraviețui și că familiile de albine se dezvoltă normal în condiții de metropolă. Evident însă că există și situații în care coabitarea lor cu noi impune anumite măsuri de protecție atât a albinelor, cât și a oamenilor. În căutarea locurilor de cuibărit, albinele aleg uneori locuri neobișnuite, guri de aerisire, poduri, orificii în pereți, oficii poștale, iar ceea ce și-a propus Patrula Apicolă Urbană este nu doar să salveze albinele prin relocarea lor, ci să schimbe percepția oamenilor cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă atunci când văd o colonie de albine stabilită într-un loc care pune oamenii în pericol. „Albinele sunt primordiale în natură și este păcat să le omorâm doar pentru că și-au ales greșit locul de cuibărit. Gândiți-vă că ele au apărut cu milioane de ani în urmă și viața acestei planete depinde și de polenizarea pe care acestea o fac. Albinele din București au aici suficiente resurse de hrană, iar prin anul 1980 apicultura era foarte dezvoltată aici. Existau circa 4.800 de apicultori arondați la filiala Municipiului București şi a judeţului Ilfov. Nu mai este cazul acum, apicultura este în declin”.
Nu le agresaţi sub nicio formă!
Înființarea Patrulei Apicole Urbane, spune Marian Pătrașcu, a fost o idee bună, lucru confirmat de frecvența apelurilor pe care echipa le primește. În fiecare săptămână există câteva apeluri prin care se solicită intervenția ei. Însă cum ajung albinele în situația de a fi necesar să fie relocate? Domnul Pătrașcu ne-a făcut o scurtă descriere a fenomenului natural de roire. Practic, primăvara roiul de albine zboară, se rotește și se deplasează controlat, protejând în mijlocul lui matca. În general, acest roi care migrează se numește roi primar, are în componența lui matca bătrână, și de regulă, se stabilește temporar în apropierea locului de unde a plecat. Așa apar situațiile în care albinele ajung să poposească în guri de ventilații, la intrările diferitelor clădiri etc. Când apar aceste semnalări ale prezenței unui roi de albine în București, Primăriile, Poliția locală, serviciile de urgență sunt anunțate, autorităţile îi anunță pe specialiști. Însă există foarte multe apeluri și din partea cetățenilor obișnuiți, iar Marian Pătrașcu chiar îi îndeamnă pe oameni să contacteze Patrula Apicolă Urbană ori de câte ori văd o colonie de albine stabilită nepotrivit. „Avem o pagină de facebook, Patrula Apicolă Urbană, cu toate datele de contact. Ne puteți scrie sau ne puteți suna pentru a veni să evaluăm situația de la fața locului. Important este ca până la venirea noastră albinele să nu fie deranjate sub nicio formă sau și mai rău să fie agresate”.