de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Conceptul de viață lentă (Slow Living) este, practic, o schimbare de mentalitate. Oamenii care adoptă acest concept își temperează ritmul alert al vieții de fiecare zi, devin conștienți că este important să trăiască mai bine, nu mai repede, și se concentrează pe acele lucruri fără de care nu se poate trăi. Pe scurt, o întoarcere voită la esențial. După pandemie, trendul înregistrează o extindere globală.
Viteza potrivită pentru bunăstrarea personală și a planetei
Viața lentă înseamnă a face totul la viteza potrivită. În loc să se străduiască să facă lucrurile mai repede, adepții acestui nou mod de existență se concentrează pe a face lucrurile mai bine, iar adesea, asta înseamnă o încetinire a ritmului trepidant, prioritate alocării timpului potrivit pentru lucrurile care contează cel mai mult. În paralel cu încetinirea și plasarea intenționată a adevăratelor valori în centrul stilului de viață, conceptul lent încurajează conștientizarea de sine și deciziile care au ca scop beneficiul bunăstării personale și, foarte important, al planetei. Adepții vieții lente nu sunt de acord cu ideea că a fi ocupat înseamnă ceva foarte important, promovând în schimb calitatea în fața cantității, existența cu intenție, nu în ritmul impus din exterior.
Timp pentru a face lucrurile în mod corespunzător
Mișcarea Slow Living a început în anii 1980, în Italia. După deschiderea unui local de fast-food în inima Romei, Carlo Petrini și un grup de activiști au format Slow Food pentru a apăra tradițiile alimentare regionale. Conceptul are acum susținători în peste 150 de țări și, pornind de la ideea inițială, s-a extins cu promovarea remunerării echitabile pentru producători sau activitățile dedicate durabilității. Ulterior, la începutul anilor 2000, cunoscutul jurnalist și scriitor Carl Honoré a contribuit masiv la extinderea conceptului de viață lentă în centrul preocupărilor opiniei publice, prin publicarea cărții sale In Praise of Slowness (Elogiu lentorii), care a devenit bestseller internațional. Honoré explorează modul în care Slow Food a declanșat o mișcare mai largă, „lent” fiind acum aplicat în alte domenii ale vieții care au experimentat o accelerare uriașă, inclusiv munca, educația și timpul liber. De la publicarea cărții, viteza cu care trăiesc oamenii a continuat să crească, dar la fel a crescut și conștientizarea mișcării pentru viață lentă. „Tema centrală a acestei filosofii este să vă alocați timp pentru a face lucrurile în mod corespunzător și, prin urmare, să vă bucurați de ele mai mult”, explică Honoré.
Variațiuni pe aceeași temă în modă, muncă, design interior, fitness
Interesul pentru mișcarea Slow Living a crescut în timpul pandemiei. Astăzi există numeroase variațiuni pe această temă - călătoria lentă, moda lentă, fitness lent, design interior lent, gândire lentă, știri lente și muncă lentă. Google a raportat o creștere de patru ori a numărului de videoclipuri de pe YouTube cu noul concept în 2020 față de 2019. După blocajele crizei sanitare mondiale, cu mai mult timp pentru a reflecta și o trecere bruscă și fără precedent la lucrul la distanță, tot mai multe persoane reevaluează ceea ce este cu adevărat important. „Viața lentă înseamnă a crea timp, spațiu și energie pentru lucrurile care contează cel mai mult în viață, așa că întrebați-vă ce aveți de câștigat prin viteză”, punctează scriitoarea Brooke McAalary.
Poate fi adoptată de oricine, în orice condiții și oricând
Principiile vieții lente nu au legătură cu lenea sau lipsa de productivitate ori cu energia în minus consumată pentru atingerea unui scop, ci înseamnă decelerare conștientă de a obține un rezultat mai bun. Viteza poate fi eficientă în circumstanțe potrivite, dar graba trecerii prin toate aspectele vieții, chiar și atunci când nu este necesară, este în realitate un sistem de tipul „pilot automat”. De asemenea, deși promovată ca un trai idilic undeva în mijlocul naturii, viața lentă nu este doar pentru cei care trăiesc la țară, ci poate fi adoptată de oricine, în orice condiții și oricând, prin gesturi simple, de fiecare zi. În același timp, adepții acestei mișcări atrag atenția că stilul de viață lent nu este legat de renunțarea la succesul profesional. Mai degrabă, este vorba despre a fi la înălțimea propriei idei de succes și de a prioritiza ceea ce este cel mai important în tot acest tablou. De exemplu, se poate schimba mentalitatea că tehnologia ne domină cu ideea că aceasta ne servește. „Îndepărtați lucrurile încet, până când rămâneți doar cu ceea ce iubiți, cu ceea ce este necesar, cu ceea ce vă face fericiți”, recomandă Leo Babauta, autorul bestsellerului „Mai mult cu mai puțin. Arta limitării la esențial în afaceri și în viața de zi cu zi”.
Reducerea stresului, reconectare cu natura
Adepții mișcării vieții lente recomandă renunțarea la activitățile care distrag atenția (derularea automată pe rețelele de socializare, de exemplu) sau cele care nu aduc satisfacție și astfel se va recupera timp prețios pentru îngrijire personală. Urmările sunt imediate - reducerea stresului și o calitate crescută a perioadei petrecute cu cei apropiați. Pe de altă parte, odată cu încetinirea conștientă a ritmului cotidian, oricine poate observa cu ușurință impactul negativ al stilului de viață dominat de viteză, conceptul crescând astfel conștientizarea ecologică. De asemenea, prin plasarea propriilor valori în centrul preocupărilor cotidiene, se va înregistra o mai bună integrare între profesie și viață, cu efecte directe asupra îndeplinirii scopurilor. În plus, cei care recomandă principiile Slow Living afirmă că au reușit să se reconecteze cu natura, cu toate beneficiile pentru sănătatea fizică și mintală care decurg de aici.
Grădinăritul și tricotatul, în fruntea listei de hobby-uri
Psihoterapeutul britanic Eloise Skinner punctează câteva dintre modalitățile concrete pin care se poate ajunge la Slow Living: „Stilul de viață lentă se potrivește bine cu hobby-urile care încorporează un element de conștientizare - artele, meșteșugurile, designul, gătitul sau muzica se potrivesc bine acestei categorii. Atenția la detalii necesară acestor activități ne cere să ne concentrăm în momentul prezent. Ne putem trezi apoi cufundați pe deplin în sarcină, bucurându-ne de proces în loc să ne grăbim să ducem treaba la bun sfârșit”. Mai precis, specialiștii recomandă, de pildă, grădinăritul, care crește bunăstarea mintală. Efectul acestui hobby este relevat de căutările termenului pe internet, care au crescut cu 61% în doar un an, după cum explică Amanda Pollard, editor principal houzz.co.uk. De asemenea, tricotatul intră pe lista hobby-urilor tipice Slow Living, întrucât este adesea văzut ca o activitate meditativă și calmantă. Elena Lo Presti, directorul Craft Forward, afirmă că „tricotatul poate fi o pauză liniștită în mijlocul haosului vieții de zi cu zi. Este cu adevărat magic cum mișcarea ritmică a acelor și atingerea blândă de fire poate transporta o persoană într-un loc de calm și de atenție”.