de Silviu Ghering și Adrian Barna
Masivul Ceahlău este muntele reprezentativ al Moldovei, primul munte înalt din Carpații noștri (grupa Carpaților Orientali) pe care îl salută soarele dimineața. Muntele sacru al dacilor - Kogaionon, denumit și „Athosul românesc”, „Olimpul României” sau „Altarul Moldovei”.
Numărați treptele! Numărul lor diferă de la... sursă la sursă!
Cele mai înalte piscuri din Masivul Ceahlău sunt Ocolașul Mare (1.907 m) și, la doar 3 metri „dedesupt”, Vârful Toaca (1.904 m). Pe cel de-al doilea vă invităm să urcați pe... scări! Nu este nicio glumă, nicio metaforă, este realitatea verificabilă. Din toamna anului 2018, accesul spre Vârful Toaca este ușurat turiștilor de scările care urcă spre nori, o structură metalică, solidă, cu nu mai puţin de 523 de trepte conform adevarul.ro, 519 conform Salvamont Neamț, 521 până la 532 conform unor turiști care au urcat pe ele, oricum peste 500. Cel mai bine este să mergeți să le... numărați chiar dumneavoastră! Merită efortul!
Priveliștile sunt amețitoare, până la marea cea mare
Scara spre cer este formată din 60 de tronsoane de câte 3 metri, pleacă din apropierea staţiei meteo, de la altitudinea de 1.771 de metri şi ajunge la 1.893. Pe măsură ce le veți urca, priveliştile sunt uluitoare şi taie răsuflarea la propriu (nu efortul, nu!): zone parcă nesfârșite, mirifice ale masivului, codri (încă) întinși în toate direcțiile, oglinda strălucitoare, când e soare, a lacului de acumulare de la Bicaz, cadrul de „carte poștală” în care vă așteaptă staţiunea Durău, la poalele masivului, precum și oraşele Bicaz, Piatra Neamţ sau Iaşi. Unii susţin că de la Vârful Toaca s-ar vedea, hăt-departe, la limita în care orizontul se înfrățește cu cerul, marea cea mare și... neagră, dar acest lucru nu-i dovedit, așa că încercați... marea cu degetul și urcați pe Vârful Toaca și verificați dacă, într-o zi senină „sticlă”, cum se spune, este adevărată priveliștea asta fantastică.