de Gheorghe Zmaranda
Mai multe studii întreprinse în ultimii ani de către diferite organizații și instituții au avertizat cu privire la scăderea populațiilor de insecte și a diversității speciilor. Factorii care au condus la acest declin al colecției de insecte sunt multipli, de la poluare, retrângerea habitatelor, apariția speciilor invazive etc. Acestea sunt cele mai dezbătute subiecte atunci când vine vorba despre protejarea naturii și a viețuitoarelor ei magnifice. Despre poluarea luminoasă se vorbește puțin sau deloc. De fapt, câți dintre dumneavoastră știu că luminile din grădină afectează în mod negativ insectele și păsările? Cum se întâmplă asta? Insectele, spre exemplu, sunt atrase de lumină și pot rămâne captive sub abajururi. Astfel, devin o pradă mai ușoară pentru diferite specii de prădători. Mai mult decât atât, luminile artificiale au impact asupra modului de hrănire, împerechere și reproducerea insectelor. Așadar este adevărat, iluminatul artificial perturbă cursul firesc al ecosistemele naturale, dar există și soluții care pot minimaliza acest impact.
Sunt capcane pentru anumite insecte
Civilizația actuală nu se poate lipsi de beneficiile vieții moderne, dar poate gestiona mai bine resursele pe care le-a dobândit de-a lungul timpului. Evident că iluminatul artificial este una dintre marile descoperiri ale lumii. Cu această idee în minte și rezumându-ne doar la avantajele acestei descoperiri, este puțin probabil să ne întrebăm dacă și în ce fel iluminatul artificial ar avea vreun impact asupra mediului înconjurător. Recent, specialiștii de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) din Focșani, Vrancea, au tras însă un semnal de alarmă foarte important. „Poluarea luminoasă pune sub semnul întrebării alternanța zi/noapte care a guvernat viața de miliarde de ani pe Pământ. Chiar și iluminatul cu putere redusă are impact asupra biodiversității. Luminile solare de noapte, de exemplu, sunt capcane pentru anumite insecte. În funcție de specie, iluminatul provoacă diferite tulburări: animalele diurne rămân active și sunt atrase de lumini, anumite animale nocturne fug din zonele luminate sau, dimpotrivă, se adună acolo și își părăsesc mediile obișnuite de viață. Acest lucru provoacă o mortalitate excesivă, în special în rândul păsărilor și insectelor și o reducere a zonelor de habitat natural pentru multe specii (insecte, lilieci, amfibieni etc.)”. Concluzia este că iluminatul care nu ține cont de câteva criterii de protecție a faunei și florei creează dezechilibre în natură. Specialiștii de ACDB Focșani susțin că doar câteva dintre efectele negative ale poluării luminoase sunt modificările apărute în relația pradă-prădător, perturbarea procesului polenizării și tulburările apărute în ciclurile biologice ale animalelor, dar și ale plantelor, cum ar fi întârzierea căderii frunzelor de la foioase, de exemplu. Poluarea luminoasă are consecințe serioase în viața animalelor și plantelor, în special în mediile acvatice, iazuri, pâraie etc., mai spun aceștia.
Restrângeți suprafața iluminată și alegeți lumina galbenă în locul celei albe sau albastre
Atunci când situația nu impune altfel, grădinile sau terasele pot rămâne în întuneric. Dacă această variantă este exclusă atunci ar trebui implementate măsuri care să reducă efectele negative ale iluminatului exterior. Potrivit recomandărilor ACDB, putem monta în spațiile exterioare lămpi de culoare galben/portocaliu chihlimbar pentru că acestea nu atrag atât de mult insectele. În plus, se recomandă doar iluminarea unei suprafețe restrânse, fără să luminăm cerul. „Iluminați ceea ce doriți fără deversare excesivă în jurul țintei. Circa 95% din fluxul luminos trebuie concentrat într-un unghi de 151°, adică un con de 75,5°. Cantitatea maximă de lumină autorizată pe suprafața pe care căutăm să o iluminăm trebuie să fie de 35 lumeni/m2 (în intravilan), 25 lumen/m2 (în afara intravilanului). Indiferent de utilizarea luminii, suprafețele de apă trebuie să rămână cât mai întunecate și să nu primească lumină directă deoarece aceste medii sunt foarte bogate în biodiversitate și sunt foarte sensibile la lumina artificială pe timp de noapte”.
Insectele zburătoare sunt atrase de leduri
Atracția mortală pe care luminile artificiale o au asupra insectelor a fost multă vreme un mister, dar studiile mai recente au avansat teoria potrivit căreia acest lucru se întâmplă pentru că insectele se orientează în funcție de lumini. Această ipoteză a fost lansată de cercetătorii de la Departamentul de Bioinginerie de la Colegiul Imperial din Londra. Aceștia susțin că, de fapt, insectele zburătoare devin dezorientate de luminile artificiale. Explicația este că acestea asociază lumina cu cerul, dar ajung fie să rămână captive lângă lumini, fie să moară la apropierea de ele. Practic, această teorie contrazice ideea potrivit căreia insectele sunt de fapt atrase de lumină. Pentru a-și susține studiul, cercetătorii din Londra au folosit sisteme de stereo-videografie de înaltă rezoluție și pe baza imaginilor înregistrate au reconstituit în 3D mișcările insectelor în jurul luminii artificiale. Au aflat astfel că în preajma luminilor artificiale insectele adoptă poziția de zbor din timpul zilei. Doar că insectele ajung mult prea aproape de sursa de lumină și fie încep să zboare circular în jurul ei, fie au un zbor abrupt către ea și apoi nu mai fac nicio mișcare sau ajung în preajma ei, se întorc cu susul în jos și se prăbușesc. Potrivit studiului cercetătorilor britanici, deși insectele aflate sub sursa de lumină s-au redresat frecvent, acestea au urcat, totuși, deasupra luminii. Aproape de fiecare dată insectele și-au îndreptat axa dorsală către sursa de lumină, chiar dacă acest lucru a împiedicat zborul susținut și a dus în final la prăbușirea lor.