de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
O privire succintă asupra evoluției lumii începând cu anul 2005, atunci când s-a lansat revista Taifasuri, poate uimi - de la tehnologie până la avuție globală și de la comunicarea instant prin rețelele de socializare până la avansul extrem de rapid al afecțiunilor mintale, ultimele două decenii i-au testat la maximum pe pământeni. În societatea mondială, doar cei mai puternici au rezistat și au evoluat.
Tehnologia, „revoluție în revoluție”
Ceea ce s-a întâmplat în doar două decenii, 2005-2024, la nivel mondial reprezintă schimbări atât de profunde, încât, dacă nu le-am fi trăit, poate nu le-am fi crezut posibile. Și poate cele mai spectaculoase modificări ale felului în care se consemnează evoluția la nivel global sunt în dreptul tehnologiei. La începutul anilor 2000, de exemplu, doar jumătate dintre americani aveau acces la internet de bandă largă acasă (pe glob, doar șapte procente dintre pământeni); astăzi, statistica se apropie de 100%, iar la nivel global, mai mult de jumătate din populația lumii are acces la internet. Aceeași expansiune formidabilă se poate consemna și în dreptul utilizării telefonului mobil: în anul 2005 existau aproximativ 750 de milioane de abonamente în întreaga lume - două decenii mai târziu, acest număr a depășit 8 miliarde, mai multe decât oameni. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, inteligența artificială devine pe zi ce trece o „revoluție în revoluție” - în 2005, oamenii își scriau singuri lucrările și se documentau în biblioteci, astăzi programele de inteligență artificială generativă scriu lucrări de masterat.
Rețelele de socializare au venit cu un nou tip de dependență
În aceeași generație s-a trăit și cu, și fără rețelele de socializare. Oricât ar părea de greu de crezut, în 2005, mai puțin de 1 milion de oameni erau pe Myspace, iar Facebook nici măcar nu fusese lansat - astăzi, rețeaua are miliarde de utilizatori. Au urmat, în același an, două lansări de entități fără de care lumea de astăzi nu se mai poate imagina și care au ajuns să influențeze major viața de fiecare zi, ba chiar și sectoare întregi de activitate: pe 8 februarie era inaugurat Google Maps, un serviciu de cartografiere care oferă imagini detaliate prin satelit și hărți stradale pentru fiecare locație de pe Pământ și după care se orientează astăzi mare parte din cetățenii Terrei (unii nu se mai pot descurca fără acest ajutor), iar câteva zile mai târziu apărea în lume YouTube, care s-a extins exponențial până acolo încât a ajuns să influențeze piețe agricole (criză de castraveți din cauza unui videoclip cu o salată!), obiceiuri de consum în toată lumea, a generat profesia de influencer și este printre primele surse de informare în rândul generației tinere, afectând astfel modurile de gândire la nivel global. Pe de altă parte, înainte de anul 2005 și de explozia rețelelor de socializare nu existau afecțiuni mintale specific - potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre tineri își pun dezechilibrele psihice (de la anxietate și tulburări de alimentație până la operații estetice din motive de selfie-uri în care nu se plac pe ei înșiși) pe seama social media. Și, deși tehnologia a ajuns să dea dependență și să crească riscul de „sevraj”, aproape nimeni nu renunță…
Încălzirea globală a generat fenomenul migrației climatice
În anul 2005, întreaga lume se mișca frenetic, susținută de giganții petrolului, care țineau bine dosite rapoarte din anii 1960 care afirmau că vine ceva numit încălzire globală. În același an, intra oficial în vigoare Protocolul de la Kyoto, un reper de pionierat în efortul de a se aborda schimbările climatice. Acest tratat și-a angajat semnatarii, în principal țările industrializate, să își reducă emisiile colective de gaze cu efect de seră. Ce s-a întâmplat între timp este binecunoscut: emisiile globale au continuat să crească, iar planeta se comportă exact cum au prezis cercetătorii în urmă cu șase decenii. Astăzi, lumea este într-un cerc vicios de proporții: arde cărbuni ca să producă energie electrică necesară aparatelor de aer condiționat cu care se răcorește pentru că s-a încins excesiv. Mai rău, vremea extremă a generat un fenomen aproape necunoscut în urmă cu două decenii - migrația climatică, cu zone întregi de populații care își lasă în urmă avutul și sunt strămutate și, mai dramatic, cu sute de mii de oameni care mor în fiecare an din cauza valurilor de căldură doar în Europa. În paralel, este de menționat faptul că tot în jurul anului 2005 apăreau și primele start-up-uri de tehnologie verde, iar astăzi lumea pare să fie într-un alt tip de frenezie: de a găsi soluții rapide și miraculoase de a opri încălzirea globală.
Telemedicină și formula de vaccin elaborată într-un an
Începutul anilor 2000 a fost și punctul de pornire al unui boom biotehnologic care a schimbat masiv tot ceea ce înseamnă sănătate. În timp ce multe firme de tehnologie se concentrează astăzi pe cercetarea bolilor și a tratamentului, multe altele au început să se orienteze spre furnizarea de asistență medicală, iar una dintre cele mai spectaculoase schimbări este telesănătatea. Noile tehnologii, cum ar fi vizitele virtuale și chatbot-urile, sunt folosite pentru a oferi asistență medicală rapidă și la domiciliu, schimbând astfel viața și șansele de vindecare pentru un număr incalculabil de persoane imobilizate sau aflate departe de cabinete medicale. Practic, în ultimele două decenii, tehnologia sănătății s-a îndreptat mult mai mult spre pacienți, ieșind mai mult din „bula” cercetării. Pe de altă parte, inteligența artificială a ajuns să pună diagnostic rapid și precis, analizând în timp record baze de date enorme, iar roboți cu raze ultraviolete „curăță” de microbi saloanele spitalelor. Pe de altă parte, 2005 era și anul care începea și se încheia cu controversele legate de pandemia de gripă aviară; aproape două decenii mai târziu s-a demonstrat, pe de o parte, cât de expusă este lumea pericolului unei crize de sănătate globală odată cu explozia SARS-COV-2, iar pe de altă parte, cât de departe a ajuns avansul tehnologic, care a permis elaborarea unui vaccin împotriva COVID-19 în doar un an.
De la boom-ul motoarelor Diesel până la maşinile fără şofer
În timp ce tehnologia a adus lumea mai aproape, a dat naștere și la o polarizare a ideilor și a veniturilor. În economie, din 2005 încoace, ciclurile de viață ale produselor s-au redus, consumerismul a ridicat până la cer munți de deșeuri care par să nu mai aibă loc pe nicăieri și nu apare un automobil nou, că alt model vine să-i ia locul rapid. Iar lucrurile urmează să se schimbe și mai dramatic: autoritățile locale din Praga au anuțat recent că vor introduce taxiurile autonome în oraș chiar de anul viitor. În 2005, pe vremea boom-ului motoarelor mari Diesel, puțini ar fi prezis așa ceva… Pe de altă parte, noua generație tânără, care pare să trăiască mai mult în universuri alternative sau în mediul virtual din 2005 încoace, va fi cea mai bogată din istorie, pregătindu-se să moștenească active de 2,5 trilioane de lire sterline numai pe segmentul imobiliar…