de Elena Şerban

Alături de Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti este unul dintre cei mai importanţi artişti ai perioadei de vârf a Renaşterii. Acesta a excelat atât în pictură, sculptură şi arhitectură, cât şi în poezie. Trebuie menţionat faptul că genialul artist este autorul picturii Capelei Sixtine, a statuii lui David ce se găseşte la Muzeul Academiei din Florenţa şi a statuii Pieta, ce „locuieşte” la Basilica San Pietro din Roma. Michelangelo s-a născut la 6 martie 1475, în Florenţa, el fiind al treilea din cei cinci copii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni şi ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. Dragostea pentru marmură, cu care Michelangelo va face carieră mai târziu, i-a fost insuflată de doica sa. S-a declarat îndrăgostit de sculptură, dar mai apoi a descoperit pictura, motiv pentru care devine ucenic în cel mai vestit atelier de profil din Florenţa.

În 1534, Papa Clement al VII-lea îl cheamă la Roma pentru a picta altarul din Capela Sixtină. Michelangelo se achită cu succes de sarcină, chiar dacă, ani mai târziu, în 1564, Papa Pius al IV-lea a poruncit să se picteze o draperie care să acopere goliciunile personajelor.

Sonetele sale, dedicate tânărului Tommaso de Cavalieri, deosebit de sensibile, au fost publicate în 1623 într-o formă deformată: toate pronumele masculine au fost schimbate cu unele feminine, pentru a ascunde aspectul homoerotic.