de Elena Şerban
Românii sunt cunoscuţi în lume pentru că găsesc soluţii ingenioase aproape la orice problemă. Dar când acestea sunt invenţii ce au revoluţionat lumea întreagă, e păcat să nu cunoaştem numele acestor genii. Inovaţiile noastre au făcut senzaţie în diverse domenii, de la muzeologie la inginerie sau medicină.
Pila Karpen - Nicolae Vasilescu-Karpen
Ţelul omenirii de sute şi sute de ani este un perpetuum mobile. Se pare că un român a reuşit să creeze un dispozitiv ce furnizează energie de peste 60 de ani fără întrerupere. În Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti există şi în prezent dispozitivul fabricat în 1950. Un perpetuum mobile este un dispozitiv ce îşi menţine o mişcare ciclică permanentă, încălcând legile de conservare acceptate sau încălcând ireversibilitatea fenomenelor din natură. În epoca modernă, acest vis a fost abandonat, considerându-se că ar fi o utopie. Pila a fost brevetată în 1922.
Stiloul - Petrache Poenaru
Foarte puţini oameni ştiu că „tatăl” stiloului este vâlceanul Petrache Poenaru. Acesta, pandur, inginer, matematician, secretar al lui Tudor Vladimirescu, a fost cel care şi-a dat seama de necesitatea unui toc (instrumentul de scris folosit în vremea respectivă) ce nu trebuie permanent înmuiat în cerneală. După ce revoluţia lui Tudor a fost înăbuşită, a scăpat din ţară şi a plecat la Paris. Aici, el a reuşit să-şi completeze studiile la Şcoala Politehnică. Graţie acestor studii şi a ingeniozităţii sale, Petrache a pus la punct un „condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”. A brevetat invenţia tot la Paris, la 25 mai 1827. Condeiul a prins imediat la oamenii de ştiinţă ai vremii, cei care foloseau astfel de instrumente de scris, deoarece elimina zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală.
Scaunul catapultabil - Anastase Dragomir
În primii ani ai secolului al XX-lea, omenirea descoperea aviaţia. Un român, Anastase Dragomir, i-a lăsat pe alţii să dezvolte avioanele, dar s-a gândit la siguranţa celor care aleg să călătorească însă cu acest mijloc de transport. De aceea a plecat în Franţa, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici şi-a perfecţionat propriul său sistem pentru salvarea piloţilor şi a pasagerilor în caz de accidente. După experimente şi verificări, a reuşit să inventeze o cabină catapultabilă. La 3 noiembrie 1928 a înregistrat în Franţa un brevet pentru invenţia sa. Era vorba despre „un nou sistem de paraşutare din aparatele de locomoţie aeriană, fiecare pasager având o paraşută proprie, ce permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât paraşuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizătură a podelei”. Dragomir a brevetat şi în România, în 1950, „celula paraşutată”, ce constă în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o altă cerere ce avea ca obiect construirea unui avion echipat cu cabine catapultabile pentru salvarea pasagerilor. Ideea românului s-a concretizat prin apariţia la noile tipuri de avioane supersonice militare a scaunului ejectabil.
Diorama - Grigore Antipa
Naturalistul Grigore Antipa a fost primul om din lume care a imaginat şi pus în practică un fel de tablou tridimensional, astfel încât vizitatorii unui muzeu să-şi poată da seama cu precizie de ecosistemul în care trăia un anumit animal. Acest sistem poartă, în prezent, numele de dioramă şi a fost „importat” în muzeele din întreaga lume.
Conform DEX, diorama este o reprezentare spaţială a unei porţiuni de peisaj în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine şi diverse alte obiecte, cu scopul înfăţişării unui ecosistem şi creării impresiei unui peisaj real.
Cibernetica - Ştefan Odobleja
Cibernetica, teoria controlului prin retroacţiune, sună ca un domeniu aproape extraterestru. Răspândită mai ales în „zona digitală”, se ocupă de modul în care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucrează informaţiile şi reacţionează la acestea. Creatorul acestui domeniu la care omenirea nici nu se gândea şi nici nu şi-l imagina este un medic român, Ştefan Odobleja. Modelul cibernetic creat de Odobleja în 1938-1939, dar vehiculat zece ani mai târziu în literatura americană şi apoi în cea europeană, a fost utilizat şi aplicat într-o varietate de domenii.
Vaccinul antiholeric - Ioan Cantacuzino
Academician, medic, microbiolog, profesor universitar, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală. Multe titluri, acelaşi om: Ioan Cantacuzino. Românul a desfăşurat o productivă activitate în cercetarea vibronului holeric şi a vaccinării antiholerice. După îndelungate cercetări, profesorul român a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică ce-i poartă numele. Dacă în România această afecţiune a fost eradicată, există ţări în care se foloseşte şi acum metoda Cantacuzino. Tot medicul român este cel care a creat noţiunea de imunitate prin contact.
Electroscopul - Dragomir Hurmuzescu
Numele lui Dragomir Hurmuzescu este legat în principal de Radiodifuziunea Română, al cărei prim-director a fost. Însă acesta a fost mai mult decât şeful unei prestigioase instituţii. Fizician şi profesor la Universitatea din Iaşi, el a avut numeroase colaborări cu diverşi oameni de ştiinţă ai vremii, printre care se numără şi soţii Curie. Comunitatea ştiinţifică îşi va aminti de profesorul Hurmuzescu după ce, în 1895, a pus la punct electroscopul. Acesta este un aparat ce serveşte evidenţierea stării de electrizare a unui corp şi a felului sarcinii electrice a unui corp.
Avionul cu reacţie - Henri Coandă
Primul avion din lume deja zburase la începutul secolului al XX-lea. Maşinăria se baza pe o elice. Însă, primul avion din lume ce avea două aripi duble şi zbura graţie unui sistem de propulsie a fost inventat de un român. Henri Coandă este cel care, pentru prima oară, a pus la punct un aparat de zbor cu un motor ce dezvolta o forţă considerabil mai mare decât a oricărui avion de până atunci. Coandă, fiu al unui general român - prim-ministru al României pentru scurtă vreme - şi al unei franţuzoaice, nu este inventatorul doar al avionului cu reacţie. În 1934 a obţinut un brevet de invenţie francez pentru „Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid”. Este vorba despre ceea ce astăzi poartă numele de Efectul Coandă. Printre alte invenţii brevetate de Henri se numără: prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacţie, primul tren aerodinamic din lume, beton-lemnul - material folosit la decoraţiunile exterioare ale clădirilor (Palatul Culturii din Iaşi).
Gerovitalul - Ana Aslan
Specialist în gerontologie, medicul român Ana Aslan este cea care a evidenţiat prima importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. De altfel, în 1952, a preparat şi brevetat Gerovitalul sau vitamina H3. Tot în 1952 a luat fiinţă Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume. Cu produsele inventate de reputatul specialist s-au tratat, în încercarea de a învinge bătrâneţea, Charlie Chaplin, Iosip Broz Tito (fost şef de stat al Iugoslaviei), Imelda Marcos, Charles de Gaulles, Claudia Cardinale, J.F. Kennedy, Marlene Dietrich, Kirk Douglas, Salvador Dali şi mulţi, mulţi alţii.
Insulina - Nicolae Paulescu
Nicio persoană care suferă de diabet insulino-dependent nu poate trăi fără substanţa descoperită de românul Nicolae Paulescu. Profesor de psihologie al UMF din Bucureşti, acesta a descoperit în 1921 insulina - hormonul secretat de pancreas. Aceasta reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. Descoperirea sa a salvat milioane de vieţi. Cu toate acestea, mare parte a omenirii creditează cu această uriaşă descoperire doi canadieni: Frederick Banting şi Charles Best. Cei doi au citit într-o revistă în care publicase românul un articol pe acest subiect despre invenţia nebrevetată şi… au izolat insulina.
Datorită acestui lucru, în 1922, canadienii au primit Premiul Nobel, în dauna lui Paulescu.
1858 - Bucureşti: primul oraş din lume iluminat cu petrol şi prima rafinare a petrolului.
1886 - Alexandru Ciurcu a construit prima ambarcaţiune cu reacţie;
1906 - Traian Vuia: avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri;
1910 - Tache Brumărescu a inventat sania-automobil, cuplajul automat la vagoanele de cale ferată, maşina de tăiat stuf;
1918 - Gogu Constantinescu întemeiază o nouă ştiinţă: sonicitatea (transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze);
1920 - Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pământ-Lună, folosite la pregătirea programelor „Apollo” (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth). El a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei „Apollo”, cea care a dus primul om pe Lună;
1962 - Ion Agârbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie.
Inventatorii români, ale căror creaţii au schimbat lumea, au urmaşi. Dovada? La recent încheiatul Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva, ardeleanul Corneliu Birtok-Băneasa (foto) a obţinut medalia de aur pentru un dispozitiv dinamic de transfer al aerului, care ajută la o reducere a consumului de combustibil de până la 20%. O altă medalie de aur a fost obţinută la Geneva de Andreea Marin Bănică pentru invenţia sa, „Body cu chilot extensibil pentru bebeluşi”. Fosta prezentatoare a emisiunii „Surprize, surprize” a precizat pe blogul personal că nu este singura româncă premiată la Geneva în 2010. Raluca-Ioana van Staden a primit Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru „Cea mai bună femeie inventator”. Creaţia sa, „Un senzor care determină existenţa cancerului în corpul uman, la nivel molecular, direct din sânge, printr-o procedură simplă care poate să-ţi spună acest lucru în mai puţin de şase minute”, a fost foarte apreciată, a declarat chiar Raluca-Ioana într-un interviu acordat Andreei Marin Bănică.