de Elena Şerban
- La 21 august 1614, la 54 de ani, a murit
Cu peste 600 de victime, toate fete tinere, contesa Elisabeta Báthory este cea mai sângeroasă femeie din istorie. Poate numărul ar fi fost şi mai mare dacă nu ar fi murit la 21 august 1614, la vârsta de 54 de ani.
Copil fiind, maltrata animalele
Elisabeta Báthory s-a născut la 7 august 1560 şi încă din copilărie şi-a şocat familia cu desele accese de furie şi de cruzime (îşi maltrata animalele şi chiar verişoarele). Urmând canoanele vremii, s-a măritat la doar 15 ani cu contele Ferencz Nádasdy (cunoscut drept „Cavalerul Negru”). După moartea acestuia, Elisabeta s-a retras la Castelul Sarvar (Slovacia). Se pare că motivul crimelor sale nu a fost doar tendinţa sa spre cruzime, ci şi dorinţa de a-şi păstra frumuseţea (avea părul negru, pielea albă şi ochi migdalaţi, de culoarea chihlimbarului).
Băi macabre pentru frumuseţe
Nemulţumită că îmbătrâneşte, urmaşa familiei Báthory a ascultat de sfatul doicii sale, care ar fi îndrumat-o să se îmbăieze în sânge de fecioară. Şi cum Castelul Sarvar se afla într-un ţinut în care existau numeroase sate, „materia primă” s-a dovedit a fi la discreţie. Bazându-se pe patru dintre servitorii săi, pe care îi trimitea să găsească tinere (neapărat fecioare) printre familiile de ţărani, Elisabeta şi-a dus planul la îndeplinire. Astfel, sute de fete cu vârste de 12-13 ani au căzut pradă nobilei aspirante la tinereţea veşnică.
Înainte de a le ucide, contesa le supunea pe tinere unor chinuri groaznice: le ungea cu miere pentru a fi pradă muştelor, furnicilor şi altor insecte, iar iarna le uda ca să îngheţe. Alte orori: fetele erau date cu untură şi lăsate la câini sau maltrate în „Fecioara de fier”, unul dintre cele mai crude dispozitive de tortură ale vremii. Era vorba despre un fel de sicriu vertical din metal, ce avea în interior ţepuşe metalice. În momentul în care cele două clape ale sicriului erau închise, persoana din interior murea în chinuri groaznice, ţepuşele străpungându-i tot corpul. Sângele ce se scurgea printr-un orificiu special era colectat pentru baia contesei.
Sângele „albastru” i-a pus capac
Nemulţumită că, în ciuda băii zilnice cu sânge de fecioară, procesul de îmbătrânire nu se oprea, contesa şi-a certat slugile, ameninţându-le cu moartea. Pentru a scăpa de pedeapsă, cei patru „asistenţi” i-au spus crudei stăpâne că, pentru a rămâne tânără, trebuie să folosească sânge de fecioară ce provine din familii nobiliare.
Şi contesa nu a stat pe gânduri. Sub pretextul că organizează lecţii de conduită în societate, în toamna anului 1610 a adunat la castel câteva zeci de tinere nobile pe care le-a omorât pentru sângele lor.
Zidită de vie în propriul castel
Acela a fost momentul în care au ieşit la iveală nenorocirile comise de contesă. Părinţii respectivelor au reclamat-o pe Elisabeta la Curtea Regală. Datorită poziţiei sociale, ea a putut evita judecata şi execuţia. Însă, ca o măsură de pedeapsă, contesa criminală a fost zidită în turnul propriului castel în 1610. A murit patru ani mai târziu.
Precursori de renume
Familia Báthory se număra printre cele mai influente şi respectate familii de nobili din Ungaria. Stefan Báthory, un susţinător al Regelui Ioan I, a fost numit de acesta guvernator al Transilvaniei; fiul acestuia, tot cu numele de Stefan Báthory (foto), a devenit rege al Poloniei în 1575, iar fratele său, Cristian Báthory, l-a urmat ca guvernator al Transilvaniei. Elisabeta era nepoata lui Stefan.