de Elena Şerban
- Omenirea ar trebui să-i fie recunoscătoare lui François Champollion, cel care a descifrat hieroglifele
Un moment de cotitură în istoria lumii a avut loc la data de 24 noiembrie 1827, când savantul francez Jean-François Champollion a reuşit traducerea hieroglifelor egiptene. Datorită eforturilor şi muncii sale, oameni din toată lumea au avut posibilitatea să acceseze, în original, cultura si istoria Egiptului. Această realizare se datorează cunoştinţelor sale deosebite în ceea ce priveşte limbile orientale, în special copta.
La 10 ani a fost înscris la liceu
Jean-François Champollion s-a născut cu două zile înaintea Crăciunului anului 1790, în localitatea Figeac. La vârsta de 7 ani, când ceilalţi copii se jucau, Jean-François învăţa de la fratele său mai mare să scrie şi să citească în limba franceză. Deşi părinţii nu se numărau printre bogătaşii zonei, au făcut eforturi să îl trimită pe viitorul egiptolog la liceu. Şi astfel, când avea 10 ani, Jean-François a devenit elev al liceului din Grenoble. Dragostea lui Champollion pentru limba franceză, dar şi pentru limbile străine, a continuat şi după ce a devenit student al Academiei din Grenoble.
A şocat opinia publică
Îndrăgostit de Egipt, fără însă să fi vizitat acest stat nord-african, dar mai ales de limba vorbită în această ţară, tânărul în vârstă de doar 16 ani a prezentat o lucrare ce a şocat opinia publică. Astfel, în faţa Academiei din Grenoble, el a afirmat că limba vorbită de populaţia coptă din Egipt era aceeaşi cu cea vorbită în Egiptul antic, susţinând că a descifrat hieroglifele. Champollion descria la momentul respectiv că sistemul hieroglific este „un sistem complex, o scriere figurativă, simbolică şi fonetică, în acelaşi timp, în acelaşi text, aceeaşi frază, uneori acelaşi cuvânt”.
În perioada 1807-1809 a început să lucreze la mai multe studii despre Egiptul antic, însă a învăţat şi latina, greaca, ebraica, aramaica, sanscrita, araba, persana şi altele.
La 28 de ani a devenit profesor de istorie şi geografie la Colegiul Regal din Grenoble, unde a rămas până în 1821. Graţie acestui post s-a putut ocupa de vechea sa pasiune - limba Egiptului antic, şi de arheologia ţinutului faraonilor.
Susţinut de Casa Regală
Champollion a fost ajutat financiar de Casa Regală a Franţei, astfel că a ajuns în muzee din toată lumea, printre care Roma, Napole sau Florenţa. Revenit în Franţa, a fost numit director al colecţiei de artă egipteană de la Muzeul Luvru. În 1828, François a reuşit să viziteze locul cel mai drag inimii sale: Egiptul. Întors în Franţa, Champollion a devenit în 1830 membru al Academie des Inscriptions, iar în 1831 a fost înfiinţat pentru el la College de France, o catedră de istorie şi arheologie egipteană.
Din nefericire, când totul părea că îi merge bine, Champollion a suferit, la data de 4 martie 1832, un atac cerebral. Avea doar 42 de ani şi era în plină capacitate creatoare.
O hieroglifă este un caracter al sistemului de scriere al Egiptului antic ce conţinea o combinaţie de elemente logografice, alfabetice şi ideografice. Se crede că hieroglifele au apărut undeva în jurul anilor 3500 î.e.n. Deşi iniţial au fost doar aproximativ 700 de caractere, scrierea hieroglifică s-a îmbogăţit în timp, ajungând la nu mai puţin de 5.000 de caractere în epoca greco-romană.