de Elena Şerban
- Conform celebrului prezicător, data Apocalipsei este 1 octombrie 2436
În urmă cu 507 ani, la 14 decembrie 1503, a venit pe lume persoana al cărei nume este sinonim cu previziunea. Michel de Nostredame, cunoscut sub numele de Nostradamus.
Un medic în ajutorul tuturor
Medic şi farmacist francez, Nostradamus şi-a căpătat celebritatea după publicarea primei ediţii a volumului „Profeţiile”, în 1555. Lucrările sale sunt, în fapt, nişte catrene, şi, deşi multe dintre ele nu au fost explicate de autor, au fost de-a lungul timpului intrepretate greşit.
Tatăl său se numea Jaume de Nostredame şi a fost comerciant de cereale şi apoi notar regal. Pe mama sa o chema Reneé de Saint-Rémy. Numele de Nostradamus provine de la bunicul său, Crescas de Carcassone, evreu convertit la catolicism.
Născut în Saint Rémy, locul primei comunităţi cabalistice din Franţa, Michel de Nostradame a fost un adept al acestei ştiinţe, aceasta contribuind la misiunea sa profetică. Din dorinţa de a-i ajuta pe cei din jur, a studiat medicina la Universitatea din Montpellier, însă epidemia de ciumă bubonică din 1525 nu l-a lăsat să îşi ducă planurile la îndeplinire şi a întrerupt studiile. Cu toate acestea, spre deosebire de alţi studenţi şi medici, care se fereau din răsputeri de bolnavi, Nostradamus nu se dădea înapoi de la îngrijitul bolnavilor. Chiar dacă riscul de a se îmbolnăvi şi el era foarte mare.
A rămas fără familie din cauza ciumei
În 1533 s-a stabilit în localitatea Agen şi s-a însurat. La scurt timp a devenit tatăl unei fetiţe şi al unui băiat. Când totul părea că merge foarte bine, a fost chemat în faţa unei instanţe ecleziastice. Era în plină Inchiziţie, şi Nostradamus era acuzat că a făcut afirmaţii irevenţioase despre o statuie a Fecioarei Maria. Pentru că nu a intrat la proces repede, a fost obligat să petreacă multă vreme departe de casă, timp în care soţia şi copiii săi au decedat din cauza ciumei bubonice.
Înnebunit de durere, medicul a părăsit localitatea în care se stabilise şi a călătorit foarte mult. La 11 noiembrie 1547, Michel, în vârstă de 44, s-a căsătorit cu Anne Ponsarde Gemelle, o văduvă bogată, cu care a avut şase copii. Banii noii soţii i-au permis să renunţe la practicarea medicinei şi să se ocupe de ştiinţele oculte. Şi-a transformat podul casei în observator astronomic, şi, în scurt timp, nu s-a sfiit să afirme că află viitorul.
A şocat Franţa cu previziunile sale
În 1556 a fost invitat la Curtea Regală doar pentru că avea o figură interesantă. Însă, profeţiile sale despre rege i-au adus faima internaţională: Nostradamus spunea că un chior va fi rege. Şi că „leul tânăr îl va înfrânge pe cel mai bătrân pe câmpul de luptă într-o singură luptă. Îi va străpunge ochii în cuşca aurită; două răni într-unul, apoi va pieri de o moarte năprasnică”. „Ce prostii!”, strigau oamenii curţii. Numai că... la 1 iulie 1559, regelui i-a fost scos un ochi, accidental, la un turnir, chiar de prietenul său, contele de Montgomery. Mai mult, o aşchie din arma ruptă i-a provocat regelui o altă rană. După zece zile, timp în care a fost singurul rege chior, a murit. Şoc în Franţa! Nostradamus a fost privit de atunci cu alţi ochi. Lumea nu mai punea la îndoială spusele sale. Singurele nemulţumiri erau legate de faptul că toate catrenele erau scrise codat, într-un limbaj din care nu lipseau cuvinte din italiană, greacă, spaniolă, ebraică şi latină.
Se pare că Nostradamus şi-a explicat stilul prin faptul că voia să se protejeze de cei care ar fi fost nemulţumiţi de preziceri.
Ştia că omenirea va ajunge pe Lună
„Scrierile mele vor fi mai bine înţelese de cei care vor veni după moartea mea”, scria clarvăzătorul. Şi aşa a şi fost. Sau, cel puţin, aşa cred specialiştii în Nostradamus.
Timp de trei ani, Nostradamus a scris peste 900 de catrene şi centurii despre prezicerea viitorului. În aceste lucrări, el a prevestit despre viitorul lumii, 70% din ele fiind împlinite până în prezent. A prevestit despre domnia lui Napoleon, despre Războaiele Mondiale, despre ascensiunea lui Hitler, despre asasinarea preşedintelui american John F. Kennedy şi despre aselenizare.
Într-un catren, Nostradamus ne vorbeşte despre „cerul în flăcări”, „noul oraş”, „trăsnet uriaş” şi „doi fraţi răpuşi”. Mulţi care au analizat acest catren au concluzionat că ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001.
El a mai relatat că va fi şi cel de-Al Treilea Război Mondial, care va dura 27 de ani, menţionând şi venirea anticristului din Orientul Mijlociu. Se crede că cel de-Al Treilea Război Mondial va începe după moartea ultimului Papă (cel ce va urma după moartea Papei Benedict al XVI-lea), care va fi asasinat de anticrist.
Şi-a prezis moartea
Unii cercetători, mari admiratori ai lui Nostradamus, susţin că profetul şi-ar fi prezis propria moarte. Aceştia afirmă că vizionarul a declarat unor apropiaţi că nu va supravieţui nopţii următoare. Previziunea s-a împlinit. A doua zi, profetul a fost găsit mort lângă masa sa de lucru, în urma unui acces de gută. Era 2 iulie 1566.
În 2006, au fost descoperite într-o cutie metalică mai multe însemnări ale lui Nostradamus. Printre notele găsite s-au numărat informaţii despre un nou aparat care va face să dispară diferenţele dintre oameni (un aparat de tradus), despre faptul că impozitele vor dispărea (în urma unor revolte la nivel planetar), dar şi despre faptul că oamenii vor trăi 200 de ani. Singurul lucru confirmat până acum, dintre aceste profeţii mai puţin cunoscute, este cel legat de criza economică mondială.
Alte profeţii: radiaţiile vor usca Pământul, următorul Papă va fi asasinat, cei mai mulţi oameni vor părăsi Pământul şi vor trăi pe alte planete.
De reţinut! Cel mai renumit cercetător al operei şi vieţii lui Nostradamus este românul Vlaicu Ionescu.