de Dana Purgaru
- Demnul urmaş al lui Einstein şi Newton, născut la 8 ianuarie 1942, emite mereu teorii ce revoluţionează lumea ştiinţifică
A emis teorii revoluţionare cu privire la naşterea Universului, la „viaţa” găurilor negre, ne-a explicat cum se poate călători în viitor şi a demonstrat matematic existenţa fiinţelor extraterestre. Stephen Hawking a făcut toate acestea într-o viaţă chinuită de o paralizie completă şi, în ciuda predicţiilor medicilor care îi vedeau sfârşitul mult mai devreme, continuă să uimească lumea.
S-a născut la 300 de ani de la moartea lui Galilei
Stephen William Hawking, născut la 8 ianuarie 1942, în oraşul englezesc Oxford, este un foarte cunoscut astrofizician, unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani şi este profesor la catedra de Matematică a Universităţii Cambridge, deţinută în trecut de Isaac Newton.
A venit pe lume în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei şi şi-a făcut educaţia la St. Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - a obţinut titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde a început activitatea didactică şi ştiinţifică.
Şi-a luat doctoratul cu o teorie spectaculoasă asupra Universului, în care a unit cele două teorii majore ale fizicii moderne: mecanica cuantică şi teoria relativităţii. Prin teza sa, Hawking a explicat originea Universului şi existenţa găurilor negre.
A rămas complet imobilizat
În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking a observat pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, i s-a depistat o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. Atunci i s-au dat maximum trei ani de trăit. Hawking nu a cedat totuşi şi a continuat să lucreze, în ciuda agravării progresive a invalidităţii. S-a căsătorit în 1965 cu Jane Wilde (de care a divorţat ulterior, în 1990), cu care a avut trei copii: Robert (1967), Lucy (1969) şi Timothy (1979). Paralizia a progresat şi, cu timpul, el a devenit complet imobilizat, şi-a pierdut vocea şi a fost constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el), ce poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut. Cu timpul, relaţia sa cu Jane s-a înrăutăţit şi s-a ajuns la divorţ.
Hawking a depăşit toate prognozele medicilor, iar infirmitatea nu l-a împiedicat să îşi continue activitatea didactică şi ştiinţifică, desfăşurată chiar şi în ziua de azi.
În 1995 s-a recăsătorit cu Elaine Mason, cea care i-a fost pentru mulţi ani asistentă. În 2006 a divorţat însă pentru a doua oară.
Fascinat de găurile negre
Principalele sale domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. El s-a concentrat pe originea şi evoluţia Universului în expansiune, din momentul Big Bang-ului, şi a întreprins studii asupra relaţiei dintre găurile negre şi termodinamică. Cu ocazia premierei documentarului său de pe un cunoscut post de televiziune ştiinţific, „Universul lui Stephen Hawking“, omul de ştiinţă a dezvăluit lumii întregi cele trei metode prin care putem călători în timp, în viitor, printr-o gaură de vierme, descrisă pentru prima oară de Albert Einstein în 1935, printr-o gaură neagră (subiect iniţiat tot de Einstein) şi dacă este depăşită viteza luminii. Specialistul a negat însă posibilitatea călătoriei în trecut, deoarece, a spus el, un om s-ar putea omorî pe sine şi astfel s-ar ajunge la un nonsens.
„Nici chiar Dumnezeu nu încalcă legile ştiinţei”
Hawking este sigur că există viaţă în alte părţi ale Universului şi foloseşte bazele ştiinţei pentru a face aceste afirmaţii. „Pentru creierul meu matematic, cifrele înseşi fac gândul despre extratereştri perfect raţional. Adevărata provocare este însă să ne dăm seama cum sunt de fapt aceştia”, a spus el. Cercetătorul este de părere că ei pot fi mult mai inteligenţi şi mai ameninţători decât ne imaginăm şi că ar trebui să ne ferim de un contact direct.
Întrebat fiind, în nenumărate rânduri, dacă este religios şi crede în Dumnezeu, Hawking a declarat că nu este religios „în sensul normal” şi că el crede că „Universul este guvernat de legile ştiinţei. Legi care au fost decretate de Dumnezeu, dar pe care nici chiar Dumnezeu nu le încalcă”.
La sfârşitul anului trecut, astrofizicianul a acordat site-ului BigThink.com un interviu care a făcut valuri. El a spus că omenirea trebuie să fie foarte atentă în următoarele câteva sute de ani dacă vrea să supravieţuiască şi să înceapă cât de curând să colonizeze spaţiul pentru a se salva. „Văd mari pericole în viitor pentru rasa umană. Au existat în trecut momente în care supravieţuirea a depins de situaţii ale căror consecinţe puteau fi dezastruoase. Criza rachetelor din Cuba, din 1963, este un exemplu. Frecvenţa unor astfel de evenimente va creşte. Va trebui să dăm dovadă de inteligenţă şi grijă ca să trecem cu bine peste ele. Dar sunt optimist. Dacă putem evita dezastrul în următoarele 200 de ani, specia noastră ar trebui să fie în siguranţă datorită începerii colonizării spaţiului”, a declarat Hawking.
- „Scurtă istorie a timpului” (2004)
- „Visul lui Einstein şi alte eseuri” (2004)
- „Universul într-o coajă de nucă” (2005)
- „O mai scurtă istorie a timpului” (2007)
Pe lângă acestea, Hawking a participat la scrierea a numeroase lucrări ştiinţifice, dar şi a două cărţi pentru copii, editate împreună cu fiica sa, Lucy.
- Titlul de „Fellow of the Royal Society”, Anglia, 1974;
- Medalia „Eddington”, 1975;
- Medalia de Aur „Papa Pius al XII-lea”, decernată de Vatican, 1975;
- Medalia „Hughes” a Societăţii Regale Engleze, 1976;
- Medalia „Albert Einstein”, 1979;
- Medalia „Franklin”, 1981;
- „Companion of the Order of the British Empire”, 1982;
- Medalia de Aur din partea Societăţii Regale Astronomice, 1985;
- Titlul de „Membru al Academiei Pontificale de Ştiinţe”, 1986;
- Premiul „Wolf” pentru Fizică (împreună cu Roger Penrose), 1988;
- Titlul „Prince of Asturias Awards in Concord”, 1989
- Titlul „Companion of Honour”, 1989
- Premiul „J.E. Lilienfeld” de la Societatea Americană de Fizică, 1999;
- Premiul „Michelson Morley” la Case Western Reserve University, 2003;
- Medalia „Copley” din partea Societăţii Regale Engleze, 2006;
- Premiul „Fonseca” al Universităţii Santiago de Compostela, 2008;
- „Medalia Prezidenţială a Libertăţii”, 2009.
De reţinut! Deşi teoriile sale au venit de multe ori în contradicţie cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii, Vaticanul l-a recunoscut drept un mare om de ştiinţă.