de Nicoleta Ghighilicea
- Cea mai importantă reşedinţă din lume are o istorie de aproximativ 200 de ani
Cu o istorie unică şi fascinantă, Casa Albă, palatul construit pentru cei care conduc America, este mai mult decât locuinţa şi principalul loc de muncă al acestora. Ea reprezintă un simbol al preşedintelui, dar şi al poporului american. Democraţi sau republicani, cei care s-au aflat în vârful puterii au luat aici cele mai importante decizii pentru SUA şi, uneori, pentru lumea întreagă.
Construită în opt ani
Cea dintâi reşedinţă pentru preşedinţii americani a fost gândită de primul lider care a condus SUA, George Washington. El a stabilit în ce loc să fie ridicată Casa Albă şi tot el a ales un arhitect din nouă înscrişi în competiţie: irlandezul James Hoban. Piatra de temelie a fost pusă la 13 octombrie 1792, iar clădirea a fost terminată în 1800. Este construită în stil georgian, din gresie vopsită în alb, şi este înconjurată de un parc de şapte hectare. Fundaţiile au fost săpate de sclavi, iar celelalte lucrări au fost făcute de imigranţii irlandezi şi italieni. George Washington a supravegheat el însuşi ridicarea imobilului, însă nu a mai apucat să locuiască niciodată acolo.
Primul lider american care s-a mutat la Casa Albă a fost John Adams. Actualul nume al clădirii a fost dat de Theodore Roosevelt, în 1901, dar înainte a avut denumiri diferite, cum ar fi Palatul Preşedintelui sau Casa Preşedintelui.
De-a lungul anilor, reşedinţa a suferit mai multe modificări, fie pentru modernizare şi extindere, fie din necesitate, cum a fost restaurarea după incendiul ce a avut loc în timpul războiului cu britanicii, în 1812.
Fiecare lider, cu tabieturile sale
Odată instalat la Casa Albă, fiecare preşedinte american a dorit să reamenajeze interiorul după gustul său şi al familiei. Cea mai mare redecorare din istoria clădirii a fost făcută în timpul administraţiei John F. Kennedy, de Prima Doamnă a ţării, Jacqueline. Pentru aranjarea principalelor încăperi s-a inspirat din perioadele de început ale Republicii şi a folosit, de exemplu, stilul federal pentru Camera Verde şi imperiul american pentru Camera Roşie. Au fost achiziţionate multe antichităţi, picturi scumpe şi decoraţiuni din pânză, toate donate de americani bogaţi din acea vreme.
Şi soţii Obama au dorit să îşi pună amprenta asupra Casei Albe, aşa încât au împrumutat 47 de picturi şi sculpturi de la cinci muzee de artă din Washington. Pânzele sunt semnate de pictori americani şi străini, dar şapte dintre ele aparţin unor artişti de culoare, printre care şi Glenn Ligon, care explorează teme ca politica şi rasele. Tabloul ales de cuplul prezidenţial, intitulat „Black like me No. 2” („Negru ca şi mine Numărul 2”), reprezintă un omagiu pe care Ligon îl aduce cărţii jurnalistului alb John Howard Griffin, care a relatat experienţele prin care a trecut după ce şi-a înnegrit pielea.
Biroul Oval, simbol al puterii
Pentru Barack Obama, ca pentru orice preşedinte american, cel mai important loc este acolo unde îşi desfăşoară activitatea zilnică şi unde s-au luat de-a lungul timpului cele mai importante decizii pentru America şi, uneori, pentru întreaga lume: Biroul Oval. Ca să îl reamenajeze aşa cum i-a plăcut, preşedintele a avut nevoie de 18 luni. În acest timp a înlocuit aproape tot: au fost aduse două canapele şi o măsuţă modernă pentru cafea, tapetul a fost schimbat cu unul în nuanţe de bej şi auriu, iar pe noul covor sunt ţesute citate ale unor personalităţi din istoria americană.
Mai mult, Obama a adus un bust al lui Martin Luther King, ce l-a înlocuit pe cel al fostului premier britanic Winston Churchill. Singurul obiect păstrat a fost masa de lucru, un cadou al Reginei Victoria pentru preşedintele american din 1880, Rutherford B. Hayes.
Biroul Oval, spaţiul oficial de lucru al liderului de la Casa Albă, a fost la început dreptunghiular. Abia în 1909 a fost amenajată actuala formă, de preşedintele William Howard Taft. De peste 100 de ani, acest birou este simbolul puterii americane, camera unde se scrie istoria SUA şi, uneori, a lumii. Aici s-a decis declanşarea unor războaie şi încheierea unor tratate, s-au rostit discursuri televizate despre starea naţiunii şi au avut loc numeroase discuţii cu liderii lumii.
Michelle Obama cultivă legume în grădină
Susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, Prima Doamnă a Americii, Michelle Obama, a început să cultive legume ecologice în grădina Casei Albe la doar două luni după ce s-a mutat aici. Este pentru prima dată în ultimii 60 de ani când o asemenea iniţiativă este pusă în practică. Ajutată de elevii unei şcoli din apropiere, dar şi de angajaţi, Michelle a reuşit să cultive în fiecare an aproape 55 de tipuri de legume şi de fructe. Cele mai multe dintre ele sunt consumate de familie, dar se folosesc şi pentru dineurile organizate în cinstea oaspeţilor străini. Astfel, din grădină ajung pe mesele bucătarilor atât spanac, salată verde, broccoli, mazăre, ardei, usturoi, sfeclă şi gulie, cât şi afine, zmeură şi mure. Michelle a declarat că a luat această decizie la sugestia medicului pediatru care se ocupă de dieta celor două fete ale sale, Malia şi Saşa. Doctorul le-a recomandat să mănânce sănătos pentru că au crescut în Chicago cu alimente de tip fast-food, ce pot duce la îngrăşare.
Un bucătar-şef de elită
De meniurile sănătoase ale familiei Obama se ocupă Cristeta Comerford, o filipineză de 49 de ani, specialistă în bucătăriile americană şi franceză. Este prima femeie care ocupă postul de bucătar-şef la reşedinţa liderilor americani. A fost promovată în această funcţie de Laura Bush, după zece ani de la angajarea la Casa Albă, timp în care şi-a demonstrat talentul în arta culinară. A fost păstrată şi de familia Obama, pentru că are aceleaşi opinii în privinţa unei alimentaţii sănătoase. Până să ajungă să pregătească mesele preşedinţilor americani, Comerford a lucrat în restaurante din Viena şi Washington.
Cu o suprafaţă de 5.100 de metri pătraţi, Casa Albă are pe cele şase etaje (unele subterane) ale sale nu mai puţin de 132 de camere, la care se adaugă 35 de băi şi cinci bucătării. Clădirea dispune de opt scări şi trei lifturi, 412 uşi, 147 de ferestre şi 28 de şeminee. Pentru petrecerea timpului liber, au fost amenajate un teren de tenis şi altul de golf, o pistă de jogging, dar şi un bazin de înot. Familiile prezidenţiale se mai pot recrea în sălile de cinema sau de bowling.
- Grandioasa reşedinţă prezidenţială a fost deschisă publicului larg abia la 100 de ani după ce a fost construită. De atunci, în fiecare an, peste 1.500.000 de vizitatori îi trec pragul, însă ei pot vedea numai o parte din clădire.