de Elena Şerban

Indira Ghandi a fost cea mai puternică femeie din India. Născută la 19 noiembrie 1917, într-o familie de avocaţi dintr-o castă înstărită, a fost şcolită în cele mai bune instituţii de învăţământ din India, dar şi din Europa (la Oxford). De altfel, în perioda în care era studentă în Europa s-a măritat cu Feroze Gandhi, un tânăr politician cu care s-a căsătorit în 1942. În ciuda numelui, între marele Mahatma Gandhi şi Feroze nu era nicio legătură de rudenie. În 1944, Indira l-a născut pe Rajiv, apoi peste doi ani, pe Sanjay. Relaţia dintre cei doi soţi a început să se deterioreze în 1947. Atunci, Indira s-a mutat la Delhi (fosta capitală indiană), pentru a-i fi alături tatălui său, Jawaharlal Nehru, ce tocmai fusese ales premier.

După moartea lui Nehru, în 1964, Indira a devenit ministru al Informaţiei. Datorită muncii sale, a fost aleasă cel de-al treilea premier al Indiei independente şi prima femeie din acest stat în această poziţie. Ea a fost ajutată foarte mult de oameni politici (bărbaţi), care erau convinşi că va putea fi uşor de manipulat.

În perioada în care a fost şef al Guvernului de la Delhi, Indira a pus pe picioare agricultura, a făcut din India o putere nucleară mondială şi a încercat să ajute femeile din castele inferioare.

A fost premier al Indiei în două reprize: 1960-1977 şi 1980-1984. A murit la 31 octombrie 1984, asasinată de propriile gărzi de corp, plătite de contracandidaţi politici, în timp ce se ducea la o întâlnire cu marele actor englez Peter Ustinov. A fost incinerată la 3 noiembrie, iar cenuşa sa a fost aruncată deasupra mai multor zone din India. Unul dintre fiii săi, Rajiv Ghandi, a devenit la rândul său premier al Indiei, dar a sfârşit ca şi mama sa, asasinat.