de Nicoleta Ghighilicea

- La 15 mai se împlinesc 77 de ani de când a fost inaugurat transportul subteran din Moscova

Unul dintre cele mai vechi din lume, metroul din Moscova este şi al doilea de pe glob în privinţa numărului de călători, după cel din Tokyo. Pentru locuitori este un mijloc eficient de transport, iar pentru turişti este o atracţie impresionantă, mai ales prin staţiile vechi care sunt decorate la fel ca palatele. A fost construit în anii ’30, dar primele proiecte au apărut încă din perioada ţaristă.

Realizat cu specialişti germani, francezi şi britanici
La sfârşitul secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării industriale şi a construirii reţelei feroviare, suprafaţa Moscovei s-a mărit, iar numărul de locuitori a crescut. Transportul public se făcea cu tramvaiele trase de cai, iar mai târziu, în 1902, au fost introduse şi liniile electrice. După zece ani, tramvaiele şi troleibuzele erau numeroase, dar tot nu rezolvau problema deplasărilor în oraş. Autorităţile ruse nu vedeau decât o soluţie: realizarea metroului. Lucrările nu au început însă imediat, primele proiecte fiind respinse de Parlament. În 1931, situaţia transportului public devenise critică şi a fost discutată în şedinţa Comitetului Central al Partidului Comunist. Atunci s-a decis începerea de urgenţă a construirii metroului, iar primul tunel a fost terminat câteva luni mai târziu. În anul următor a fost aprobat planul pentru primele linii, şi tot atunci au fost chemaţi specialişti din Berlin, Londra şi Paris, oraşe în care exista deja metrou. Primele două vagoane au fost puse în circulaţie la sfârşitul anului 1934 şi au fost testate aproape un an.

Mândria comuniştilor ruşi
Momentul aşteptat de toată lumea a avut loc la 15 mai 1935, când a fost pusă în funcţiune prima linie a metroului pentru călători. Atunci au fost deschise 13 staţii, iar marele eveniment a fost celebrat ca o victorie a socialismului, prin parade, concerte şi spectacole. Toate acestea erau organizate pentru a demonstra superioritatea metroului din Moscova faţă de cele din capitalele ţărilor capitaliste, mai ales faţă de cel din New York. Era un motiv de mândrie pentru regimul condus de Stalin, care a vrut astfel să arate lumii întregi cât de bine se poate trăi în comunism. Dintre toate metrourile care existau la acea vreme, cel din capitala Rusiei era singurul care avea staţii acoperite integral cu marmură şi granit şi avea decoraţiuni unice.

Basoreliefuri, statui, mozaicuri şi pietre semipreţioase
Cele mai vechi staţii sunt construite în timpul lui Stalin, dar nu sunt specifice comunismului, ci mai degrabă unor palate regale. Sunt bogat ornamentate cu basoreliefuri, statui din bronz, mozaicuri în stil bizantin, dar se pot vedea şi pietre semipreţioase. Candelabrele sunt grandioase, iar marmura are culori diferite, fiind adusă din mai multe colţuri ale lumii. Lucrările reprezintă peisaje, imagini stilizate, dar şi portretele unor fruntaşi comunişti şi au fost realizate de artişti şi designeri ruşi care au primit ordin direct de la Stalin. Acesta voia ca pasagerii să îşi amintească tot timpul că acest paradis subteran era oferit poporului rus pentru sacrificiile făcute. O dată cu venirea la putere a lui Nikita Hruşciov, în anii ’50, arhitectura extravagantă a staţiilor a fost modificată, iar decoraţiunile au fost simplificate.

Gara morbidă a lui Dostoievski
În zilele noastre, ornamentele sunt atât de diferite de cele din primii ani, încât au ajuns chiar să fie controversate. În urmă cu doi ani a fost inaugurată o staţie cu numele celebrului scriitor rus Feodor Dostoievski, despre care mulţi au spus că ar putea deveni „Mecca sinuciderilor”. Este decorată cu mozaicuri în gri şi în negru, care descriu scene violente din cele mai cunoscute romane ale scriitorului. Una dintre ele arată cum personajul principal din romanul „Crimă şi pedeapsă” omoară cu toporul o bătrână cămătăreasă. În altă imagine se vede personajul principal din „Demonii”, care îşi îndreptă un pistol la tâmplă. Noua staţie este considerată de unii psihologi „sumbră şi deprimantă”, pentru că îi îndeamnă pe călători să îşi ia viaţa.

Încă 70 de staţii estimate la 2,5 miliarde de euro pe an
De când a fost inaugurată în urmă cu 77 de ani, reţeaua de metrou din Moscova a continuat să se extindă, şi cu toate acestea face cu greu faţă numărului mare de pasageri. În aceste condiţii, au fost făcute planuri pentru construirea a încă 70 de staţii în următorii opt ani, 37 dintre ele urmând să fie deschise peste patru ani. Lungimea totală a metroului se va mări astfel cu 150 de kilometri, iar costurile proiectului sunt estimate la 2,5 miliarde de euro pe an. Lucrările sunt atât de ample, încât le depăşesc chiar şi pe cele din cea mai bună perioadă a epocii comuniste.

Zguduit de atentate

Primul atentat la metroul din Moscova a avut loc în 1977, când o bombă plasată într-unul dintre vagoane de trei separatişti armeni a ucis şapte oameni şi a rănit alţi 37. După 19 ani, patru persoane şi-au pierdut viaţa şi 12 au fost rănite, după ce un dispozitiv exploziv a sărit în aer pe linia Serpukovskaia, iar la doar doi ani, scena s-a repetat în staţia Tretiakovskaia, unde au fost trei victime. În 2001, o deflagraţie a provocat rănirea a 13 oameni în staţia Belorusskaia. Trei ani mai târziu, pe una dintre cele mai aglomerate linii, Zamoskvoretskaia, o bombă pusă de islamiştii ceceni a ucis 41 de persoane. Cel mai recent atac este dublul atentat din martie 2010, comis de femei kamikaze, în urma căruia au murit 40 de oameni şi alţi 64 au fost răniţi. Prima explozie a avut loc la staţia Lubianka, deasupra fiind situat sediul central al Serviciului Federal de Securitate, fostul KGB. Iar a doua deflagraţie s-a produs după 40 de minute, în staţia Parcul Culturii.

• În prima zi au circulat cu metroul 285.000 de oameni; în prezent, transportă zilnic 9 milioane de pasageri.
• Prima linie deschisă publicului a avut 11 kilometri, iar acum lungimea depăşeşte 300 de kilometri.
• Cea mai lungă magistrală a metroului din Moscova este Arbatsko-Pokrovskaia, şi are 43 de kilometri.
• Statisticile arată că aproape 80 de oameni se sinucid la metroul din Moscova în fiecare an.
• Metroul moscovit are 185 de staţii şi 12 linii.
• Unele staţii, printre cele mai adânci din lume, au fost folosite ca adăposturi în Al Doilea Război Mondial, iar în timpul Războiului Rece erau pregătite şi pentru atacuri nucleare (cea mai adâncă staţie are 84 de metri).