de Dana Purgaru
- La 18 februarie 1979 a nins pentru prima oară în Sahara
În urmă cu 20-30 de ani, noţiunea de schimbări climatice cauzate de poluarea de pe Terra era una vagă, abstractă şi deloc plauzibilă. Acum, se vorbeşte din ce în ce mai des despre acest lucru pentru că efectele sunt cât se poate de palpabile, iar prognozele, din ce în ce mai sumbre.
Ninsoarea din deşert începe să nu mai fie un miracol
Unul dintre efectele cel mai îngrijorătoare ale încălzirii globale este reprezentat de fenomenele extreme. Nu de puţine ori, oamenii de rând spun că „vremea a luat-o razna”, iar rapoartele care se emit şi se vehiculează în cele mai înalte foruri de conducere din lume au aceeaşi concluzie. Unul dintre primele semne că este ceva în neregulă cu clima s-a petrecut la 18 februarie 1979, când a nins pentru prima oară în sudul Algeriei - în Deşertul Sahara - fenomen însoţit şi de viscol! Acest fapt nemaiîntâlnit în acea zonă sahariană a paralizat timp de câteva ore întreaga activitate în regiune. Fenomenul s-a petrecut din nou la 18 ianuarie 2012 în vestul Algeriei, iar vântul foarte puternic a împrăştiat zăpada în toată provincia Béchar.
În această iarnă a nins în Arabia Saudită, iar locuitorii din Peninsula Sinai, Ierusalim, Siria, Iordania şi Egipt au văzut zăpadă pentru prima oară în viaţa lor.
O ameninţare la adresa securităţii
Deşi multă lume crede că schimbările climatice se referă numai la creşterea temperaturii pe glob, acestea includ inundaţii, secete, furtuni puternice, dar şi înăsprirea condiţiilor de viaţă, ceea ce poate duce la creşteri de preţuri, probleme demografice cauzate de migraţie, dispariţia unor specii de animale şi plante şi revolte sociale. Iată, aşadar, o înlănţuire de efecte dramatice asupra vieţii pe Pământ.
Din această cauză, schimbările climatice sunt privite ca o ameninţare la securitatea şi stabilitatea aproape a oricărei ţări din lume. Potrivit raportului „Global Security Defense Index on Climate Change”, dat publicităţii la 21 martie 2013 de Andrew Holland şi Xander Vagg, guvernele au definit schimbările climatice drept o ameninţare directă la adresa securităţii, deoarece fac să crească vulnerabilităţile în infrastructură, agricultură, energie şi alte domenii şi pot duce la exacerbarea tensiunilor legate de insuficienţa surselor de apă şi lipsa de alimente, de competiţia pentru resurse naturale, subdezvoltare şi suprapopulaţie.
Se încearcă limitarea rapidă a poluării
Când a apărut în octombrie 2003, „An Abrupt Climat Change Scenario and Its Implications for United States National Security” („Un scenariu despre schimbările climatice abrupte şi urmările lor asupra securităţii Statelor Unite”) a fost aspru criticat de simpatizanţii teoriilor conspiraţiei. Elaborat de cercetătorii Peter Schwartz şi Doug Randall de la Global Business Network, o companie de consultanţă în domeniul scenariilor globale şi strategice, acesta prezenta o viziune extremă a unor climatologi ale căror predicţii legate de viitorul climei pe Terra erau foarte sumbre şi trăgeau un semnal de alarmă. În urma fenomenelor extreme pe care le trăim în prezent, oamenii de ştiinţă tind să dea crezare acestor teorii, iar guvernele se zbat să limiteze poluarea, principala cauză a schimbărilor climatice. În prezent se încearcă aplicarea unui obiectiv de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.
Seceta va face ravagii
Cercetători din 12 ţări diferite au comparat diverse simulări pe calculator privind evoluţia climei, pentru a evalua modul în care schimbările climatice pot determina seceta sau inundaţiile. Studiul lor a ajuns la concluzia că frecvenţa secetei ar putea creşte cu mai mult de 20% în unele regiuni ca America de Sud, Caraibe şi Europa de Vest şi Centrală, precum şi creşterea cu până la 40% a numărului persoanelor care vor suferi în urma lipsei apei - cum ar fi în ţări din regiunea Mării Mediterane, din Orientul Mijlociu, sudul SUA şi sudul Chinei.
În ceea ce priveşte inundaţiile, acestea sunt de aşteptat în mai mult de jumătate dintre zonele investigate. „Această cercetare evidenţiază ceea ce se poate întâmpla în mai multe sectoare dacă efectul de seră cauzat de emisiile de gaze nu va fi stopat curând”, a declarat doctor Simon Gosling, de la Şcoala de Geografie de la Universitatea din Nottingham, coautor al studiului.
Europa, intens afectată
Potrivit unor simulări foarte precis realizate în cadrul proiectului Euro-Cordex, din cauza încălzirii climatice, Europa va înregistra în următoarele decenii tot mai multe episoade de ploi puternice, perioade de secetă şi valuri de căldură. Temperatura globală a continentului va creşte cu 1-5 grade Celsius până la sfârşitul secolului, încălzirea fiind mai rapidă în Europa de Sud vara şi în Nord şi Est iarna.
Studiul Euro-Cordex, desfăşurat în paralel în 27 de institute de cercetări, confirmă proiecţiile formulate în cel mai recent raport al grupului de experţi din cadrul GIEC (Comitetul Interguvernamental asupra Evoluţiei Climei). „Vor fi mai multe ploi puternice peste tot în Europa, adică vor exista mai des episoade de ploi intense”, a arătat Robert Vautard, din cadrul GIEC. „O altă concluzie solidă este creşterea numărului de valuri de căldură în Europa Sudică şi Centrală. În sudul Europei vor fi înregistrate şi mai multe perioade de secetă”, a mai spus cercetătorul.
Se aşteaptă fenomene meteo extreme
În ţara noastră, Bucureştiul pare să fie printre oraşele cel mai afectate din Europa în ceea ce priveşte schimbările climatice, conform unui raport publicat de Agenţia Europeană de Mediu în legătură cu vulnerabilitatea oraşelor din statele Uniunii Europene în faţa pericolului reprezentat de încălzirea globală. Raportul a arătat că temperatura la nivelul Europei a crescut cu 0,3 grade Celsius la fiecare 10 ani, iar verile din anii 2003 şi 2010 au fost cel mai calde din Europa din ultimii 500 de ani.
Partea sudică a Europei este cel mai afectată de schimbările climatice, aici înregistrându-se cel mai mare număr de nopţi tropicale şi zile cu temperaturi foarte ridicate.
Potrivit scenariilor, valurile de căldură pe perioade lungi şi pe arii mari vor continua cu precădere în zonele dens populate ale continentului. Odată cu frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, vor fi înregistrate mai des şi temperaturi extreme.
Oamenii de ştiinţă estimează că va persista seceta pe toată durata deceniului în regiuni agricole importante şi se va intensifica viscolul în perioada de iarnă - se preconizează că vântul va fi cu 15% mai puternic.
2013 a fost al şaselea cel mai cald an înregistrat din 1850, conform statisticilor date publicităţii de Organizaţia Mondială pentru Meteorologie (OMM). „Temperatura medie din 2013 confirmă tendinţa de încălzire pe termen lung. Este o realitate evidentă, chiar dacă ritmul încălzirii nu este uniform. Ţinând cont de concentraţiile-record de gaz cu efect de seră măsurate în atmosferă, creşterea temperaturilor va continua mai mulţi ani”, a subliniat Michel Jarraud, din cadrul OMM.
• Din cauza schimbărilor climatice umanitatea riscă să piardă în jur de 30% din speciile de animale şi plante
• Volumul calotei de gheaţă a lacurilor din partea de nord a Alaskăi a scăzut cu circa 22% între anii 1991 şi 2011, iar cea mai semnificativă reducere a fost înregistrată în ultimii şase ani
• Printre locurile ameninţate cu dispariţia din cauza modificărilor climei în viitorul apropiat se numără: Parcul Naţional Glacier din SUA, Veneţia, Marea Barieră de Corali, Africa Sahariană, Insulele Maldive, Patagonia, Bangladesh, tundra din Alaska, sudul Australiei, gheţarii din Alpi şi statul Kiribati
• Meteorologii au anunţat recent că anul acesta ar putea fi cel mai călduros din istorie din cauza fenomenului El Nino şi este posibil ca efectele cel mai puternice să fie resimţite abia anul viitor, în 2015