de Elena Şerban
- La 12 aprilie 1963 a primit cel mai râvnit premiu din cinematografie
Anul 1963 este anul care a marcat istoria cinematografiei mondiale. Pentru că, la 12 aprilie, un actor de culoare a primit Premiul Oscar pentru Cel mai bun rol principal masculin în producţia „Crini de câmp”. Este vorba despre Sidney Poitier. Anul acesta, cu 51 de ani mai târziu, actorul, împreună cu Angelina Jolie, a înmânat lui Alfonso Cuaron Oscarul pentru Cel mai bun regizor.
Născut la şapte luni
Actorul s-a născut 20 februarie 1927, la Miami, din părinţi originari din Bahamas. În fapt, Evelyn şi Reginald Poitier, fermieri în Cat Island în Bahamas, veniseră în Statele Unite pentru a-şi vinde produsele. Evelyn era însărcinată în luna a şaptea, şi nu se aştepta să nască în timp ce era la Miami. Doar că Sidney s-a dovedit tare nerăbdător. Şi… a venit pe lume mai devreme. Acest lucru s-a dovedit de mare ajutor, pentru că, născut pe tărâm american, a şi căpătat cetăţenia acestui stat. La scurtă vreme după naştere, Sidney s-a mutat în Bahamas până la vârsta de 15 ani. Atunci, părinţii săi au decis că, pentru a-şi face un viitor mai frumos, adolescentul ar trebui să se mute înapoi în SUA.
De la spălător de vase la soldat în Armata americană
Tânărul a stat alături de fratele său timp de un an, apoi s-a mutat la New York. În metropola americană, Sidney a lucrat ca spălător de vase la diverse restaurante. Mai ales că nu ştia să citească. Cel care l-a ajutat în acea perioadă a fost un chelner evreu, care a pierdut cu Sidney săptămâni întregi până l-a învăţat alfabetul.
În ciuda faptului că petrecea ore bune la muncă, Sidney nu reuşea sub nicio formă să se descurce cu banii. Aşa că s-a înscris în Armata americană, după ce a minţit însă în ceea ce priveşte vârsta sa. Avea doar 16 ani, iar limita minimă era 17. După un an de armată, a revenit cu ceva bani, dar fondurile... s-au terminat repede.
A cerut bani preşedintelui american
Aşa că, într-o zi, disperat, i-a trimis o scrisoare preşedintelui american Franklin D. Roosevelt. Dezamăgit, îi mărturisea şefului statului că el nu se poate descurca în Statele Unite şi îi cerea 100 de dolari împrumut. Spera că va primi banii şi se va întoarce în Bahamas. Spre norocul său, dar şi al artei cinematografice mondiale, Roosevelt nu i-a răspuns. Aşa că Sidney a fost nevoit să îşi caute un nou loc de muncă. Şi a încercat la Teatrul Negrilor Americani. Doar că accentul său din Bahamas nu l-a ajutat şi a ratat obţinerea unui rol.
Convins că dacă nu îşi perfecţionează pronunţia nu va face carieră în actorie, Sidney s-a pus cu burta pe carte. A învăţat să scrie şi să citească perfect în limba engleză, a învăţat să pronunţe corect şi mai ales a adoptat o altă atitudine. După şase luni de eforturi, Poitier a dat din nou probă la Teatrul Negrilor de pe Broadway. Şi a reuşit.
Între „Lysistrata” şi Oscar, muncă multă
A fost distribuit în piesa „Lysistrata”, pentru care a obţinut critici foarte bune. Datorită acestora, a primit apoi roluri în filme. Prima producţie a fost filmul „Nou Way Out” („Fără scăpare”). Au urmat „Blackboard Jungle” („Jungla şcolii”). Filmul care l-a transformat pe Sidney într-un star a fost însă „Lilies of the Field” („Crinii câmpului”). Nu şi-a imaginat Sidney că rolul tânărului Homer Smith, omul bun la toate care construieşte aproape singur o biserică, îi va aduce Oscarul. Poitier a fost însurat de două ori şi are şase fiice. Prima dată cu Juanita Hardy, între 1950 şi 1965. Din 1976 este însurat cu Joanna Shimkus, o fostă actriţă canadiană, cu origini lituaniene şi irlandeze.
În ultimii ani, Poitier a pus pe planul doi actoria şi s-a axat mai mult pe politică şi pe diplomaţie. De altfel, din 1997, starul este ambasadorul statului Bahamas în Japonia. De asemenea, pentru meritele sale deosebite, Poitier a primit în 2009 Medalia Libertăţii din partea preşedintelui american Barack Obama.
Şi ei au încercat să schimbe lumea
Sidney Poitier nu este singurul american de culoare care a schimbat într-un fel lumea. Sau, cel puţin, care a contribuit la îmbunătăţirea ei. Printre aceştia se numără oameni politici şi luptători pentru drepturile omului, sportive, dar şi artişti:
- Martin Luther King - a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii;
- Rose Parks - a fost o afroamericancă militantă pentru drepturile omului. A fost prima persoană de culoare care a refuzat să ofere locul său în autobuz unui bărbat alb;
- Nelson Mandela - primul preşedinte de culoare al Africii de Sud şi mare luptător pentru drepturile omului;
- Barack Obama - primul preşedinte de culoare al SUA;
- Colin Powell - secretar de stat al SUA din 16 ianuarie 2001 şi până în aprilie 2005;
- Condolezza Rice - secretar de stat (ministru de Externe al SUA) al Statelor Unite ale Americii între ianuarie 2005 şi ianuarie 2009;
- Michael Jordan - cel mai mare jucător de baschet al tuturor timpurilor;
- Tiger Woods - cel mai bun jucător profesionist american de golf din lume. Şi primul din lume care a câştigat în cariera de sportiv peste 1 miliard de dolari;
- Oprah Winfrey - realizatoare americană de emisiuni de televiziune. Este cea mai bogată femeie de culoare din lume, averea sa fiind estimată la peste 1,5 miliarde de dolari;
- Michael Jackson - este recunoscut ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile, potrivit Guinness World Records;
- Halle Berry - singura actriţă cu origini afroamericane care a obţinut Premiul Oscar pentru un rol principal;
- Hattie McDaniel - prima actriţă de culoare care a obţinut Oscarul pentru rolul secundar din „Pe aripile vântului”;
- Ralph Burke - laureat de culoare al Premiului Nobel pentru Pace.