de Raluca Grințescu
Cei mai mulți oameni sunt oripilați la gândul că în jurul lor trăiesc microbi periculoși. Anna Dumitriu (foto) lucrează însă de aproape două decenii cu microbiologiști pentru a impregna bacterii mortale în creațiile sale vestimentare. Nu vă temeți, căci bioartista le sterilizează înainte!
„Întâi am început să fac o hartă cu toate bacteriile și mucegaiurile din casa mea”
- Ce înseamnă mai exact bioartă? Multă lume nu este familiarizată cu acest termen.
- Este practic o artă creată cu ajutorul organismelor vii. Deşi este definită ca formă de artă, ea este mai degrabă un curent sau o mişcare artistică nouă, care a pătruns în aproape toate domeniile biologiei actuale, de la artă transgenică, grefe umane, culturi de ţesuturi vii, sinteză de secvenţe ADN şi până la tehnici de vizualizare provenite direct din biologia moleculară. Toate animalele sau plantele modificate prin selecţie artificială şi pe criterii estetice pot oricând căpăta statut de bioartă.
- Ce v-a influențat să alegeți țesăturile ca medium pentru creațiile dumneavoastră?
- Veșmintele sunt conectate la spațiul domestic unde trăiesc bacterii de tot felul. Oamenilor le este frică de ideea de a avea bacterii mortale în casă, ceea ce m-a făcut să mă întreb cât de sublim este ecosistemul. Întâi, am început să fac o hartă cu toate bacteriile și mucegaiurile din casa mea. Am început să colaborez cu microbiologistul John Paul. O mulțime de lucruri din care am colectat bacterii le-am conturat în creații vestimentare. De pildă, am croșetat o pătură cu imagini ale bacteriei descoperite în patul în care dormeam, stafilococul epidermitis. În timpul Iluminismului, femeile erau considerate ca parte a naturii și erau mai degrabă obiect de studiu decât persoane în măsură să contribuie la cercetare și știință. Una dintre realizările considerabile ale statutului unei femei era competența în arta broderiei, fiind încurajată să învețe din natură doar pentru a crea modele de plante și flori, dar nu mai mult. Am simțit nevoia să studiez știința prin această lentilă, dar cu o viziune artistică aparte. Astfel, munca mea este disponibilă unui public larg, ceea ce este foarte important pentru mine.
Rochie regală, colorată cu pigmenți bacterieni și modelată cu antibiotice
- De unde ideea fascinantă și interesul pentru superbacterii?
- Acestea sunt cele care ne pot pune sănătatea în pericol, iar oamenii au dreptul să cunoască modul în care putem combate valul în creștere al bacteriilor rezistente la medicamente. Lumea a uitat de vremea când nu existau antibiotice (și asta până nu demult). Trebuie să ne amintim cât de importante au fost aceste descoperiri și nu să le luăm direct ca şi garanție. Aceste superbacterii au o calitate sublimă, un număr covârșitor de mare, au putere asupra noastră, iar teroarea pe care o generează le oferă o calitate estetică ce rezonează cu conceperea artei.
- Ați putea să ne explicați mai exact fenomenul, oferindu-ne exemplul unui proiect recent de bioartă?
- Ca parte a proiectului laboratorului Lighthouse din Brighton (Marea Britanie), am condus un grup de artiști, medici și oameni de știință care au colaborat la dezvoltarea unei opere de artă ce a luat forma unei rochii regale, colorată cu pigmenți bacterieni și modelată cu antibiotice. Pe parcursul proiectului am dezvoltat o cultură de microbi din mediul local, inclusiv din sol, clădiri și alte locuri publice. Apoi am colorat firele de mătase cu antibiotice naturale și clinice - cuișoare, curcumă, ceai verde și vancomicină, și le-am folosit pentru a crea modele brodate pe țesătură (bazate pe imagini microscopice ale bacteriilor). Rochia a fost așezată apoi într-un vas gigant contaminat cu medii de cultură, selectate din produse din supermarketuri. Înainte de etalarea sa în cadrul expoziției, rochia a fost sterilizată, folosind o tehnică de pasteurizare.
„Am observat că oamenii sunt atrași de lucruri ciudate”
- Cum reacționează oamenii atunci când vin la prezentări și stau alături de aceste țesături infectate cu bacterii mortale?
- Amuzant este că majoritatea oamenilor sunt chiar fascinați știind că aceste capodopere de bioartă sunt sterilizate cu ajutorul experților. Singurii care au avut reacții ciudate sunt, de fapt, bioinformaticienii, care nu s-au simțit deloc confortabil în prezența lor. Ei lucrează zilnic cu microbi, dar mai mult la nivel abstract - este un pic straniu să fie confruntați direct cu aceștia. Am observat că oamenii sunt atrași de lucruri ciudate. Este un sentiment emoțional și estetic al puterii sublime pe care-l dețin microbii.
- Care sunt următoarele proiecte la care te gândești?
- Îmi doresc să concep un laborator mobil pentru utilizarea lui în galerii de artă și muzee, dar este un proiect destul de scump, așa că rămâne un obiectiv pe termen lung.
Tuberculoza, prin ochii artei
O treime din populația lumii este purtătoare de TBC, tuberculoza fiind cel mai mare criminal infecțios. Din cauza rezistenței la medicamente și altor boli precum HIV, microbul a revenit în țările mai dezvoltate. Este totodată prima boală descoperită în corpul uman. Ce mă fascinează la acest microb este felul în care a afectat oamenii în trecut. Era supranumită „boală romantică”, deoarece dădea o notă romantică bolnavilor - aceștia aveau timp destul până să devină palizi și să se stingă din viață. Era chiar o modă printre femeile din acea vreme de a arăta cât mai palid cu putință. Acestea foloseau machiaj negru pentru ca obrajii lor să arate mai scobiți și uneori își pictau vinișoare albastre pe față ca să pară mai diafane. La începutul secolului al XX-lea se credea că principala cauză a TBC-ului era praful din casă. „Unde este praf este și pericol”, se spunea atunci. În cele mai vechi timpuri, multe vopsele naturale erau antimicrobiene, așa că descoperirea unor coloranți naturali s-a născut din încercarea de a face cure pentru infecțiile cu bacilul de tubercul, pe care l-am folosit în expoziția mea „Boala romantică”.